Economistul a caracterizat creșterea recentă a aurului drept "deosebit de impresionantă", evidențiind că acesta nu numai că a depășit toate monedele majore, dar a și trecut de toate obstacolele tipice care, de obicei, afectează valoarea metalului galben, conform publicației americane.

"Creșterea prețului aurului a survenit într-un moment de tărie a dolarului, de scădere a așteptărilor inflaționiste și într-o perioadă în care Rezerva Federală a creat așteptarea că va menține dobânzile ridicate pentru o perioadă mai îndelungată. Toate acestea ar fi afectat în mod normal prețul aurului, dar metalul prețios a continuat să crească", a scris echipa Rosenberg Research într-o notă recentă.

Factorul principal care a dus prețul aurului la noi recorduri nu a fost atât de mult legat de ofertă, care a fost constantă în ultimii ani, ci mai degrabă legat de cerere, datorită reorientării băncilor centrale către aur ca activ de rezervă, explică economistul.

În timp ce yuanul chinezesc și-a pierdut statutul de a doua monedă de rezervă a lumii, iar țări precum Japonia, Rusia, Turcia și Polonia se tem de dependența excesivă de dolari americani, mulți s-au orientat către aur pentru securitate.

"După ce au renunțat la aur la începutul secolului, băncile centrale își reconstruiesc deținerile de aur, la scară", spune Rosenberg, adăugând că băncile centrale au cumpărat 361 de tone de aur în trimestrul al treilea din 2023, față de minus 77 de tone în aceeași perioadă din 2022.

Conform Rosenberg Research, aurul este mai căutat în piețele emergente precum India și China față de piețele occidentale, deoarece ratele ridicate ale dobânzilor și creșterea prețurilor acțiunilor pun în umbră metalul galben, ce are imaginea unui activ cu randamente scăzute.

În plus, creșterea utilizării industriale a aurului, în special în sectorul electronic, a dus, de asemenea, la aprecierea prețurilor. "Boom-ul producției de semiconductori, în condițiile în care fabricanții lucrează non-stop pentru a satisface cererea legată de AI este, cu siguranță, un factor ce favorizează cererea pentru aur fizic și care nu va dispărea în curând", se menționează în notă.

Turbulențele geopolitice globale recente și perspectivele macroeconomice imprevizibile au contribuit, de asemenea, la creșterea aurului, conform lui Rosenberg.

"O intensificare a militarizării relațiilor internaționale, confruntările și polarizarea sunt greu de contestat, astfel încât calitățile aurului privind acoperirea riscurilor au fost accentuate", a mai explicat economistul.

Din punct de vedere monetar, deoarece raportul datorie/PIB al Statelor Unite a atins 120%, iar costurile cresc, investitorii își măresc deținerile de aur din cauza incertitudinii privind rezultatele alegerilor și a posibilității unei crize fiscale, conform fondatorului Rosenberg Research.

În ceea ce privește obiectivul de 3.000 de dolari pentru aur, economistul estimează că prețul acestuia ar mai putea crește cu încă 15% până la 30%, pe măsură ce băncile centrale încep să reducă ratele dobânzilor. El a prezentat două scenarii, respectiv o "aterizare lină" a economiei și o piață tipică de scădere (bear), concluzionând că în ambele situații aurul ar trebui să își continue creșterea, conform Business Insider.

În scenariul "aterizării linii", revenirea ratelor reale globale ale dobânzilor la mediile de dinaintea anului 2000 - peste cele de după criza economică din 2007-2008 - ar duce la o scădere a dolarului american cu circa 12% și la o creștere a prețului aurului cu aproximativ 10%.

Dar dacă o recesiune lovește economia, iar ratele reale globale ale dobânzilor revin la media lor din 2014-2024, piețele de acțiuni se stabilizează, iar dolarul se depreciază cu circa 8%, creșterea pentru aur ar fi mai apropiată de 15%, în jurul nivelului de 2.500 de dolari.

"Punând aceste observații laolaltă, modelul nostru ne spune că riscul de scădere a prețului aurului este limitat, dar există mult mai mult loc de creștere. Este mult mai probabil ca aurul să ajungă la 3.000 de dolari pe uncie decât să scadă la 1.500 de dolari", a subliniat Rosenberg, adăugând că accentuarea tensiunilor geopolitice ar putea duce și mai mult la creșterea prețului aurului.