Într-o rezoluție adoptată joi, membrii Parlamentului European au subliniat că, în ciuda numeroaselor încercări de negocieri diplomatice de după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat în totalitate de către Rusia. Aceasta reprezintă o situație fără precedent la nivel internațional, în care rezervele de aur și obiectele de patrimoniu au fost ilegal reținute, constituind o preocupare continuă pentru societatea românească, conform membrilor Parlamentului European.

Parlamentul salută eforturile substanțiale ale Uniunii Europene de a proteja patrimoniul național, cultural și istoric prin implementarea legislației și a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale și de patrimoniu preluate ilegal din teritoriile țărilor membre ale UE, precum și prin combaterea traficului de bunuri culturale.

Deputații solicită Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să pună restituirea patrimoniului național român pe agenda diplomatică bilaterală care reglementează relațiile dintre UE și Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.

În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis tezaurul național în Rusia țaristă pentru a fi protejat în cazul unei ocupații a teritoriului național. Tezaurul includea în total 91,5 tone de aur fin, care erau parte din rezerva Băncii Naționale a României, precum și colecții regale de bijuterii și monede rare, alături de bunuri de o importanță culturală și istorică neprețuită, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice valoroase, picturi de patrimoniu, cărți rare și colecții ale multor instituții publice și private. După instaurarea regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat să-l returneze, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în prezent.

De-a lungul timpului, România a întreprins numeroase demersuri pentru a recupera tezaurul, existând ample dovezi în acest sens.

Situația a rămas neschimbată până în prezent, cu toate că în cadrul sesiunilor Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, înființată în 2003, partea rusă a recunoscut că aurul BNR a fost trimis la Moscova și că documentele prezentate de partea română sunt valide.

„Tezaurul BNR trimis la Moscova, depus într-o țară aliată, împreună cu toate documentele relevante, în baza unui acord internațional, recunoscut și validat de istorie, reprezintă un caz singular în care rezerva de aur monetar este încredințată cu toate documentele oficiale și garanțiile de depozit conform cărora ar fi returnată oricând la cererea proprietarului, doar ca depozitarul să nu își respecte apoi aceste obligații, asumate conform tuturor normelor și obiceiurilor internaționale”, a susținut Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.