Aur
619,96 lei
(-0.76%)
Argint
8,08 lei
(-2.66%)
Platină
228,44 lei
(-4.82%)
Paladiu
154,65 lei
(-2.17%)

Rezumat: Investițiile active și pasive reprezintă două moduri de administrare a banilor investiți. Diferența principală ține de felul în care sunt alese activele și sunt luate deciziile.
Într-o strategie activă, investitorul sau administratorul unui fond selectează investițiile în funcție de propriile analize și estimări. Într-o strategie pasivă, portofoliul urmărește de regulă un indice bursier, după reguli stabilite dinainte.
De exemplu, dacă alegi singur zece companii în care să investești, aplici o strategie de selecție activă. Dacă alegi un fond care reproduce un indice format din sute de companii, folosești o strategie pasivă.
Poți păstra investițiile ani întregi în ambele situații. Ceea ce le diferențiază este modul de selecție și administrare, nu simpla frecvență a tranzacțiilor.
Investiția pasivă presupune să investești pe termen lung, de regulă printr-un fond care urmărește evoluția unui indice bursier, fără să încerci să alegi permanent cele mai profitabile companii.
Exemplu: Ai 300 de lei disponibili în fiecare lună. În loc să alegi singur acțiunile unor companii, cumperi unități ale unui fond care urmărește un indice bursier. Continui să investești periodic și păstrezi investiția timp de 10 sau 20 de ani, chiar dacă între timp bursa înregistrează creșteri și scăderi. Nu încerci să ghicești în fiecare săptămână ce companie va avea cel mai bun randament.
Această strategie necesită mai puține decizii de tranzacționare, însă presupune în continuare alegerea atentă a fondului și verificarea periodică a portofoliului.
Un indice bursier este un indicator care arată cum evoluează prețurile unui grup de acțiuni. Îl poți considera un reper pentru evoluția unei piețe sau a unei părți din aceasta.
Exemplu: Indicele S&P 500 urmărește aproximativ 500 dintre cele mai importante companii listate la bursele americane. Dacă indicele crește cu 5%, înseamnă că valoarea grupului de companii, calculată potrivit regulilor indicelui, a crescut cu 5%. Asta nu înseamnă că fiecare companie a înregistrat aceeași creștere. Unele acțiuni pot crește cu 10%, iar altele pot scădea.
În România, indicele BET urmărește evoluția unui grup de companii importante listate la Bursa de Valori București.
Un fond de indici adună banii mai multor investitori și îi plasează în active care reproduc, cât mai fidel, structura unui indice bursier.
Exemplu: Vrei să investești în companiile din S&P 500, dar nu ai timpul sau capitalul necesar pentru a cumpăra separat acțiunile fiecăreia. Alegi un fond care urmărește indicele, iar printr-o singură investiție obții expunere la companiile incluse în acesta.
Fondul urmărește performanța indicelui, însă randamentul său poate fi ușor diferit din cauza comisioanelor și a modului de administrare.
ETF-ul (Exchange-Traded Fund) este un fond de investiții ale cărui unități pot fi cumpărate și vândute la bursă, asemănător acțiunilor.
Exemplu: Ai 1.000 de lei și vrei să investești într-un fond care urmărește S&P 500. Prin intermediul unui broker, poți cumpăra unități ale unui ETF care reproduce acest indice, dacă produsul este disponibil și accesibil prin contul tău.
Un ETF poate urmări un indice de acțiuni, obligațiuni sau alte active. Există atât ETF-uri pasive, cât și ETF-uri administrate activ. Prin urmare, denumirea ETF nu garantează că fondul folosește o strategie pasivă.
Investiția activă presupune să alegi anumite active și să iei decizii de cumpărare sau vânzare pe baza propriilor analize ori a deciziilor unui administrator profesionist. De multe ori, obiectivul este obținerea unui randament superior celui oferit de piață.
Exemplu: Ai 5.000 de lei și consideri că o anumită companie are perspective bune de dezvoltare. Îi analizezi rezultatele financiare și cumperi acțiuni. După un an, observi că situația companiei s-a schimbat și decizi să vinzi. Ulterior, investești banii într-o altă companie pe care o consideri mai atractivă.
În acest caz, rezultatul depinde de calitatea analizelor și de deciziile luate. Poți obține un randament superior pieței, dar poți înregistra și pierderi mai mari.
Tranzacționarea frecventă înseamnă să cumperi și să vinzi active la intervale scurte, uneori de mai multe ori într-o săptămână sau chiar într-o zi.
Exemplu: Cumperi o acțiune la 100 de lei și o vinzi la 105 lei. După câteva zile, o cumperi din nou, sperând că prețul va continua să crească. Dacă scade la 95 de lei, poți ajunge să vinzi în pierdere.
Fiecare tranzacție poate genera comisioane. De aceea, un număr mare de operațiuni nu înseamnă automat un câștig mai mare.
Totuși, investiția activă nu presupune obligatoriu tranzacții dese. Poți selecta câteva companii pe baza unor analize și le poți păstra timp de mai mulți ani.
Diversificarea înseamnă să împarți banii între mai multe investiții, astfel încât rezultatul să nu depindă exclusiv de una singură.
Exemplu: Dacă investești toți cei 10.000 de lei într-o singură companie și acțiunile acesteia scad cu 40%, portofoliul tău pierde 4.000 de lei. Dacă investești în 100 de companii, scăderea uneia singure va avea, de regulă, un efect mai mic asupra întregului portofoliu.
Diversificarea poate reduce riscul asociat unei companii, dar nu te protejează de o scădere generală a bursei.
Comisionul de administrare reprezintă costul perceput pentru gestionarea unui fond de investiții.
Exemplu: Dacă un fond percepe un comision anual de 1%, pentru un portofoliu de 10.000 de lei costul ar fi aproximativ 100 de lei într-un an, presupunând că valoarea investiției rămâne constantă.
Un fond care percepe 0,2% ar avea, în aceleași condiții, un cost de aproximativ 20 de lei.
Diferența de 80 de lei poate părea mică într-un singur an. Pe parcursul a 20 de ani, însă, costurile repetate pot influența semnificativ capitalul acumulat. Fondurile pasive au, în general, comisioane de administrare mai reduse decât cele active, dar trebuie comparate costurile efective ale fiecărui produs.
Abaterea de urmărire arată cât de mult diferă performanța unui fond de cea a indicelui pe care încearcă să îl reproducă.
Exemplu: Dacă un indice crește cu 8% într-un an, iar fondul care îl urmărește crește cu 7,7%, există o diferență de 0,3 puncte procentuale. Aceasta poate proveni din comisioane și din alte particularități ale administrării. Abaterea de urmărire măsoară însă variația acestor diferențe în timp, nu doar diferența constatată într-un singur an.
|
Tipul investiției |
Abordare pasivă |
Abordare activă |
|---|---|---|
|
Acțiuni |
Cumperi un fond care urmărește S&P 500 și îl păstrezi pe termen lung. |
Alegi singur companii după ce le analizezi rezultatele și perspectivele. |
|
Obligațiuni |
Investești într-un fond care reproduce un indice de obligațiuni. |
Alegi obligațiuni în funcție de dobândă, emitent și riscul de nerambursare. |
|
Fonduri de investiții |
Alegi un fond care urmărește automat un indice. |
Alegi un fond al cărui administrator decide în ce companii să investească. |
|
Aur |
Cumperi periodic aur și îl păstrezi pe termen lung, fără să urmărești câștiguri din fluctuațiile zilnice. |
Cumperi și vinzi aur în funcție de evoluția anticipată a prețului. |
|
Imobiliare |
Cumperi o proprietate și o păstrezi pentru a încasa chirie pe termen lung. |
Cumperi proprietăți pe care le renovezi și le revinzi, urmărind obținerea unui profit. |
Riscul depinde în primul rând de investițiile alese, nu doar de faptul că strategia este activă sau pasivă.
Exemplu: Dacă investești pasiv într-un fond care urmărește acțiunile companiilor dintr-un sector foarte volatil, poți înregistra pierderi importante. În schimb, un fond activ care păstrează o parte din bani în instrumente cu risc mai redus poate avea fluctuații mai mici.
Așadar, investiția pasivă nu înseamnă automat investiție sigură. Ambele strategii implică posibilitatea pierderii capitalului.
În cazul aurului fizic, putem face o distincție între păstrarea metalului pe termen lung și tranzacționarea sa frecventă.
Exemplu de abordare pe termen lung: Cumperi în fiecare an un lingou de aur și îl păstrezi pentru o perioadă de 15 ani, fără să încerci să profiți de fiecare fluctuație a prețului.
Exemplu de abordare activă: Cumperi aur când consideri că prețul este avantajos și îl vinzi după o creștere. Apoi aștepți o eventuală scădere pentru a cumpăra din nou.
Prima abordare presupune mai puține tranzacții. A doua necesită decizii repetate și presupune riscul de a estima greșit evoluția prețului.
Totuși, cumpărarea și păstrarea aurului fizic nu reprezintă investiție pasivă în sensul strict al fondurilor care urmăresc indici bursieri.
Spreadul reprezintă diferența dintre prețul la care poți cumpăra un activ și prețul la care îl poți vinde în același moment.
Exemplu ipotetic: Un comerciant vinde un lingou de aur cu 3.000 de lei, dar oferă 2.850 de lei pentru răscumpărarea aceluiași tip de lingou. Diferența de 150 de lei este spreadul.
Dacă îl cumperi și îl vinzi imediat, în aceleași condiții, pierzi 150 de lei. Pentru a obține un câștig, prețul de răscumpărare trebuie să depășească suma plătită inițial, luând în calcul și eventualele costuri suplimentare.
Acesta este unul dintre motivele pentru care tranzacționarea frecventă a aurului fizic poate fi costisitoare.
Dacă vrei să investești periodic pe termen lung, fără să urmărești zilnic evoluția companiilor, o strategie pasivă bazată pe fonduri diversificate poate fi mai ușor de administrat.
Dacă ai experiență, timp pentru analiză și dorești să alegi singur investițiile, poți lua în considerare o strategie activă. Trebuie însă să accepți riscul ca deciziile tale să ducă la rezultate inferioare pieței.
Cele două strategii pot fi și combinate. De exemplu, poți investi cea mai mare parte a capitalului într-un fond de indici și poți păstra o sumă mai mică pentru acțiuni selectate individual.
Indiferent de abordare, merită să analizezi trei aspecte înainte de a investi: cât timp poți păstra banii investiți, ce pierderi ești dispus să suporți și ce costuri vei plăti.
Concluzia: Investiția pasivă urmărește, de regulă, randamentul unei piețe prin intermediul unui fond de indici. Investiția activă încearcă să obțină rezultate prin alegerea și administrarea investițiilor. Niciuna nu garantează câștiguri, iar alegerea potrivită depinde de obiectivele, experiența și toleranța ta la risc.
Acest material are scop educativ și nu reprezintă consultanță financiară personalizată. Exemplele numerice sunt ipotetice și au rol explicativ. Investițiile implică riscuri, inclusiv posibilitatea pierderii capitalului, iar rezultatele trecute nu garantează performanțele viitoare.