Miza cea mai mare : poziția strategică a Groenlandei

Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei, dar Statele Unite au manifestat interes pentru ea încă din secolul XX (inclusiv o ofertă de cumpărare în 1946).

În 2019 și din nou în 2025, președintele Donald Trump a readus în discuție ideea achiziției – stârnind reacții dure din partea Copenhagăi și mobilizând aliații NATO în apărarea suveranității daneze.

Motivația declarată a Washingtonului ține de securitatea națională arctică și de contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. În contextul topirii ghețarilor și al deschiderii rutelor arctice, Groenlanda ocupă o poziție cheie între Atlantic și Oceanul Arctic, găzduind și baza americană Pituffik (Thule) – element critic în sistemul de avertizare timpurie al SUA.

„Cine controlează Groenlanda controlează de fapt Atlanticul de Nord”, spun experții militari, subliniind importanța sa strategică.

Cea de-a doua miză: resursele naturale

Resurse naturale: A doua mare miză este bogăția subsolului groenlandez. Insula este estimată a deține cele mai mari rezerve de pământuri rare din afara Chinei, alături de depozite importante de uraniu și potențial enorme zăcăminte de petrol și gaze offshore.

Evaluările geologice americane indică rezerve de până la 50 de miliarde de barili de hidrocarburi în apele Groenlandei. Totodată, U.S. Geological Survey estimează circa 1,5 milioane de tone de oxizi de pământuri rare exploatabili în Groenlanda – elemente critice pentru tehnologie (de la turbine eoliene și vehicule electrice până la echipament militar avansat).

Această abundență în minerale strategice explică de ce China a încercat să investească în mine din Groenlanda, iar SUA au redeschis un consulat pe insulă în 2020, dorind să împiedice acccesul rivalilor la resurse.

Practic, Groenlanda concentrează 25 din cele 34 de materii prime critice definite de UE în diverse locații ale sale – de la pământuri rare precum neodim, la metale prețioase ( cum sunt aurul și argintul) și minerale strategice.

Paradoxal, economia internă a Groenlandei este mică (PIB ~3,5 miliarde $) și bazată aproape integral pe pescuit și subvenții daneze. Însă valoarea reală a insulei rezidă în potențialul viitor: într-o lume flămândă de materii prime critice și rute arctice, Groenlanda apare ca un trofeu geopolitic.

Disputa asupra sa nu este una teritorială clasică – Groenlanda nu este de vânzare și are dreptul la autodeterminare – ci o competitivitate acerbă pentru influență.

SUA invocă securitatea (temându-se că o Groenlandă independentă ar putea cădea în orbita Chinei sau Rusiei), în timp ce Europa vede în resursele groenlandeze o șansă de a-și reduce dependențele de import.

Așadar, bogățiile ascunse sub gheață și așezarea geografică unică fac din Groenlanda o miză globală, explicând de ce acest teritoriu izolat a devenit subiectul unor ambiții și tensiuni internaționale fără precedent.

Ce urmează și cum se va soluționa această dispută dură...vom vedea. Un lucru este cert: cine va avea acces la bogățiile Groenlandei va trage lozul cel mare.

Întrebări frecvente

1. Cât valorează, de fapt, Groenlanda?

Groenlanda are o valoare strategică enormă datorită resurselor naturale (pământuri rare, uraniu, petrol, gaze) și poziției sale militare-cheie în Arctica, greu de exprimat într-o sumă exactă.

2. De ce vrea Donald Trump să cumpere Groenlanda?

Interesul SUA ține de securitate, acces la resurse critice și control geopolitic într-o zonă tot mai disputată de marile puteri.

3. Ce resurse naturale are Groenlanda?

Groenlanda deține rezerve importante de pământuri rare, metale strategice, uraniu și potențial energetic semnificativ.

4. Cui aparține Groenlanda în prezent?

Groenlanda este teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, cu propriul guvern și control asupra resurselor interne.

5. De ce este Groenlanda importantă pentru viitorul economiei globale?

Pentru că pământurile rare și resursele sale sunt esențiale pentru tranziția energetică, tehnologie și securitate militară.