Cum a ajuns Argor-Heraeus una dintre cele mai cunoscute rafinării de aur din lume?

Povestea începe în Ticino, cu puțin argint și aur și doi oameni care au văzut o oportunitate.

Marile companii par simple atunci când le privești retrospectiv. Le vezi numele, fabricile, acreditările și cifra de afaceri, apoi ai impresia că drumul până acolo a fost drept.

Aproape niciodată nu este. La început există, de obicei, câțiva oameni, o nevoie pe care alții nu au observat-o și o mulțime de lucruri care pot merge prost.

Pentru Argor-Heraeus, începutul a venit în 1951.

Emilio Weiss și Elvio Zoppi au fondat ARGOR SA în Ticino, cantonul din sudul Elveției, lipit de Italia. Numele companiei a fost făcut din două cuvinte italienești: „argento”, argint, și „oro”, aur. Simplu și fără ceva sofisticat. Spunea din prima cu ce avea să se ocupe firma.

Potrivit istoriei oficiale Argor-Heraeus, compania a fost prima turnătorie de metale prețioase din Ticino și a intrat apoi în activitatea de rafinare.

Este necesară precizarea pentru că o turnătorie topește și prelucrează metalul. O rafinărie îl separă de impurități și îl aduce la finețea cerută. Argor a început cu primul pas și a crescut învățându-l pe al doilea.

Locul nu fusese ales într-o zonă oarecare. Elveția avea o industrie puternică a ceasurilor, iar de partea cealaltă a graniței, bijutierii italieni aveau nevoie de aur și de semifabricate. Ticino se afla la mijloc, exact unde trebuia. Uneori, o afacere bună pornește dintr-o idee spectaculoasă. Alteori pornește dintr-un avantaj mult mai pământesc: ești aproape de oamenii care au nevoie de ceea ce știi să faci.

În jurul acestor nevoi s-a format, în timp, un adevărat district al metalelor prețioase. Argor a fost una dintre companiile care au deschis drumul. Operațiunile sale au ajuns relativ repede la aproximativ 440 kg de aur rafinat pe zi. Cifra impresionează și astăzi. În anii 1950, într-o industrie în care analiza și marcarea depindeau mult mai mult de mâna omului, însemna o capacitate remarcabilă.

Ce a obținut Argor Heraeus în premieră?

În afacerile cu aur, cantitatea atrage privirea, însă precizia clădește reputația. Poți procesa sute de kilograme într-o zi. Dacă nu poți spune exact cât aur conține fiecare lot, ai doar mult metal și ...o problemă pe măsură.

În anii 1960, Argor a făcut pasul care avea să definească următoarele decenii. Progresele în analiza metalelor, recepția materialelor, topire și mecanică i-au permis să obțină aur cu finețea de 999,9‰, într-o perioadă în care 999,5‰ sau mai puțin era ceva obișnuit. Pe hârtie, diferența pare atât de mică încât ai putea s-o treci cu vederea.

Într-un kilogram de metal, este de numai 0,4 grame.

La 999,5‰, un kilogram conține 999,5 grame de aur și 0,5 grame de alte elemente. La 999,9‰, conține 999,9 grame de aur, iar partea care nu este aur scade la 0,1 grame.

Rafinăria nu trebuia doar să elimine încă patru zecimi de gram. Trebuia să poată dovedi, prin analiză, că le-a eliminat.

Aici se vede de ce progresul tehnologic nu înseamnă întotdeauna ceva mare, zgomotos și ușor de fotografiat. Uneori înseamnă să măsori corect o cantitate mai mică decât greutatea unei agrafe. În cazul aurului, tocmai acea diferență aproape invizibilă separă două standarde de puritate.

Ce înseamnă, de fapt, aur de puritate 999,9 ‰?

Finețea arată câte părți de metal prețios există într-o mie de părți ale materialului analizat.

Aurul de 999,9‰ conține 99,99% aur. În limbajul industriei, este numit „four nines”, pentru că apar patru cifre de nouă. Argor-Heraeus spune că, pentru aplicații tehnice speciale, poate ajunge și la 999,99‰, adică 99,999% aur. Acolo, într-un kilogram de material, partea rămasă până la masa totală este de numai 0,01 grame, adică 10 miligrame.

Mai pur nu înseamnă automat mai potrivit pentru orice întrebuințare. Bijuteriile sunt adesea realizate din aliaje tocmai pentru că aurul pur este moale. Pentru un lingou de investiții, însă, puritatea ridicată simplifică lucrurile: cumpărătorul știe cât aur fin primește, iar produsul poate fi comparat mai ușor cu alte lingouri de aceeași greutate.

În 1961, Argor a intrat în circuitul pieței londoneze a aurului, structura din care avea să se dezvolte actuala London Bullion Market Association( LBMA).

Pentru o companie tânără din Ticino, acesta era un pas mare. Pe piața aurului, să produci ”bine” este doar jumătate din drum. Cealaltă jumătate este să fii acceptat de cei care trebuie să aibă încredere în ceea ce produci.

In 1986 Argor Heraues s-a asociat cu banca elvețiană UBS

În anii 1970, banca elvețiană UBS a preluat integral Argor. Vechea unitate din Chiasso nu mai făcea față cererii. Este unul dintre acele momente pe care orice afacere și le dorește până când ajunge să le trăiască: ai prea multe comenzi pentru spațiul și instalațiile pe care le ai. Creșterea este plăcută în prezentări. În fabrică, ea vine cu hale noi, utilaje, oameni, proceduri și riscul ca ceea ce funcționa la scară mică să nu mai funcționeze la scară mare.

Schimbarea decisivă s-a produs în 1986, când grupul german Heraeus s-a asociat cu UBS. Compania a primit numele ARGOR-HERAEUS SA, iar parteneriatul a adus tehnologii noi: turnare continuă, chimie umedă și metode analitice de laborator mai avansate. Nu era o simplă schimbare de firmă pe poartă. Era trecerea către un alt nivel de producție.

Noua fabrică din Mendrisio s-a deschis în 1988. Avea cuptoare cu inducție, o linie pentru procesarea argintului, rezervoare verticale pentru produse chimice și sisteme moderne, pentru vremea aceea, de protecție fizică și de mediu. Rafinăria care pornise cu doi antreprenori intra într-o etapă în care chimia, ingineria și analiza de laborator trebuiau să lucreze la unison.

Cum se transformă aurul brut într-un lingou de 999,9‰?

Aurul nu intră în rafinărie așa cum îl vedem în catalog. Poate veni din mine sub forma unor bare doré, un material intermediar care conține mult aur, dar și argint, cupru și alte elemente.

Poate veni și din surse secundare: deșeuri industriale, componente sau aur reciclat. Fiecare material are compoziția lui, iar rafinăria trebuie să știe cu ce are de-a face înainte să aleagă procesul potrivit.

Argor-Heraeus descrie procesul modern de rafinare în două etape mari: o pre-rafinare chimică și fizică, urmată de etapa electrolitică finală. Electroliza folosește felul diferit în care metalele reacționează într-un proces electrochimic. Aurul este separat și redepus la o puritate mai mare, în timp ce alte elemente rămân în soluție sau sunt recuperate separat.

Spus pe românește, nu pui metalul în cuptor și aștepți ca impuritățile să dispară de la sine. Creezi condițiile în care elementele se despart, urmărești procesul, prelevezi probe și verifici rezultatul. Apoi repeți totul, lot după lot, fără să pierzi urma materialului.

Rafinăria vorbește astăzi despre linii dedicate și trasabile, pe care anumite materiale pot fi păstrate fizic separat, iar traseul lor este înregistrat în sistemele companiei. Este un progres la fel de important ca puritatea. Întrebarea modernă nu mai este doar „Putem obține aur aproape pur?”, ci și „Putem arăta de unde a venit, prin ce etape a trecut și cui îi aparține?”.

Laboratoarele Argor Heraeus

Un lingou de 999,5‰ și unul de 999,9‰ arată la fel. Nici cea mai bună lumină din vitrină nu arată diferența. La 100 g de material, ea este de 0,04 g, adică 40 de miligrame. La 10 g, scade la 4 miligrame. De aceea, „arată a aur” nu poate fi niciodată o metodă de analiză.

În limbajul industriei, „assaying” înseamnă analiza prin care se stabilește titlul sau finețea metalului. Laboratorul Argor-Heraeus este acreditat ISO/IEC 17025 și recunoscut de autoritatea elvețiană pentru controlul metalelor prețioase.

ISO/IEC 17025 este standardul internațional care privește competența laboratoarelor de încercări și calibrare: metodele folosite, personalul, echipamentele, trasabilitatea măsurărilor și controlul rezultatelor.

Partea frumoasă este că tehnologia nouă nu a trimis toate metodele vechi la muzeu. Analiza prin foc, numită și cupelație, este folosită în continuare alături de instrumente moderne. În anumite situații, ca să afli exact cât aur există, trebuie să sacrifici o probă foarte mică. Pare un paradox: deteriorezi o bucățică pentru a putea avea încredere în întregul lot.

Pentru obiecte individuale, analiza nedistructivă cu raze X oferită de GoldBars poate verifica rapid compoziția suprafeței fără să taie sau să afecteze piesa.

XRF înseamnă fluorescență de raze X. Este un instrument util, însă are alt rol decât metodele de laborator folosite pentru certificarea exactă a fineții unui lot industrial prin probe reprezentative.

Argor Heraeus,1993: momentul în care elementele de securitate ale unui lingou a devenit și design

După ce aurul este rafinat și verificat, începe o altă muncă: transformarea lui într-un produs pe care cineva îl poate cumpăra, păstra și revinde.

În 1993, Argor-Heraeus a lansat Kinebar, un lingou cu un KINEGRAM aplicat pe verso. Elementul optic își schimbă aspectul în funcție de unghiul din care îl privești și are atât rol decorativ, cât și rol de securitate.

Tehnologii din aceeași familie sunt folosite și pe bancnote sau pașapoarte.

Astăzi, diferența poate fi văzută direct pe lingourile Argor Heraeus, un exemplu aici: lingoul Argor-Heraeus Kinebar de 5 g.

Aurul are aceeași puritate de 999,9‰ ca într-un lingou clasic. Ceea ce se schimbă este prezentarea și elementul optic integrat în metal.

În 2017, Argor-Heraeus a devenit integral parte a grupului Heraeus. Compania care pornise în Ticino ajunsese să lucreze în Elveția, Italia, Germania și Hong Kong, pentru clienți din zeci de țări.

Creșterea se vede în hartă, însă esența afacerii a rămas aceeași: metalul trebuie separat, măsurat, urmărit și transformat într-un produs în care piața are încredere.

Cine verifică o rafinărie care prelucrează și verifică și ea aurul?

Întrebarea merită pusă. Dacă rafinăria spune că aurul este 999,9‰, cine verifică rafinăria?

Răspunsul scurt este că încrederea nu stă într-o singură ștampilă și nici într-o singură instituție. Mai multe sisteme se suprapun și verifică lucruri diferite.

Argor-Heraeus este unul dintre laboratoarele „referee” ale LBMA. Aici, „referee” înseamnă un laborator cu rol tehnic în evaluarea și monitorizarea rafinăriilor din sistemul Good Delivery.

Prin programul Proactive Monitoring, rezultatele analizelor sunt comparate periodic, astfel încât rafinăriile să demonstreze că pot măsura corect finețea aurului.

În același timp, regulile LBMA cer rafinăriilor de pe Good Delivery List audit independent anual și raportare publică privind aprovizionarea responsabilă. Autoritățile elvețiene au propriile atribuții de control, iar acreditarea ISO/IEC 17025 privește competența laboratorului. Niciunul dintre aceste niveluri nu le înlocuiește pe celelalte.

Este ca atunci când cumperi o casă. Faptul că un electrician a verificat instalația nu ține loc de cadastru, iar cadastrul nu spune nimic despre acoperiș. Fiecare control răspunde la altă întrebare. La aur, puritatea chimică, competența laboratorului și proveniența metalului sunt tot întrebări diferite.

Această diferență devine limpede în cazul aurului provenit din zone cu minerit ilegal. Articolul GoldBars despre aurul extras din jungla peruană arată cât de greu poate fi urmărit metalul înainte să intre în circuitul formal. Un lingou poate fi chimic impecabil, iar întrebarea „De unde a venit aurul?” să rămână la fel de importantă ca întrebarea „Cât de pur este?”.

De la lingoul turnat la zece sau mai multe lingouri de câte un gram

Istoria unei rafinării se vede și în felul în care produsele se diversifică. Un lingou turnat și unul ștanțat pot avea aceeași greutate și aceeași puritate, dar sunt făcute diferit.

Cel turnat se obține prin introducerea aurului topit într-o matriță și păstrează mici particularități de suprafață. Cel ștanțat este decupat și finisat mecanic, de aceea are un aspect mai uniform.

Lingoul Argor-Heraeus de 100 g Casted și varianta clasică de 100 g conțin aceeași cantitate de aur fin, la puritatea de 999,9‰. Cumpărătorul poate compara metoda de fabricație, prezentarea, prețul pe gram și valoarea de răscumpărare.

La celălalt capăt al gamei se află setul Argor-Heraeus 10 × 1 g. Cantitatea totală este aceeași ca într-un lingou de 10 g, însă poate fi împărțită în zece unități. Flexibilitatea are un preț, motiv pentru care comparația trebuie făcută la costul pe gram și la valoarea de răscumpărare, nu doar la suma de pe etichetă.

Argor-Heraeus, de la o simplă turnătorie la un gigant mondial al rafinarii aurului

Un lingou pare unul dintre cele mai simple obiecte pe care le poți cumpăra. Are o greutate, o puritate și numele producătorului. Îl ții în palmă și ai impresia că povestea lui încape în cele câteva rânduri ștanțate pe suprafață. De fapt, acelea sunt numai concluzia.

Înaintea lor au existat o sursă de metal, o rafinărie, instalații, reacții chimice, probe, laboratoare, oameni care au măsurat miligrame și instituții care au verificat procedurile.

Argor-Heraeus a pornit în 1951 dintr-un loc potrivit, între ceasornicarii elvețieni și bijutierii italieni. A crescut procesând sute de kilograme, apoi și-a construit reputația învățând să controleze câteva zecimi de gram.

Dacă vrei să compari un format clasic, lingoul Argor-Heraeus de 10 g este un reper potrivit. Uită-te la puritate și producător, apoi verifică prețul pe gram, diferența dintre prețul de vânzare și cel de răscumpărare, ambalajul, condițiile de depozitare și posibilitatea de revânzare. Numele rafinăriei spune ceva despre drumul metalului până la produs.

Întrebări frecvente

Când a fost fondată rafinăria Argor-Heraeus?

ARGOR SA a fost fondată în 1951, în cantonul elvețian Ticino, de Emilio Weiss și Elvio Zoppi. Numele Argor provine din cuvintele italienești „argento” și „oro”, adică argint și aur.

Ce înseamnă aur 999,9?

Înseamnă că materialul conține 999,9 părți aur dintr-o mie, adică 99,99% aur. Într-un kilogram de aur 999,9‰ există 999,9 grame de aur fin.

Cum se rafinează aurul până la 999,9‰?

Procesul depinde de materialul primit. În linii mari, include pre-rafinare chimică și fizică, urmată de o etapă electrolitică prin care aurul este separat de alte metale și adus la o puritate foarte ridicată.

Ce este LBMA și de ce contează pentru Argor-Heraeus?

LBMA este London Bullion Market Association, organizația care administrează standardul Good Delivery pentru piața londoneză a aurului și argintului. Argor-Heraeus este rafinărie Good Delivery și laborator referee în sistemul LBMA.

Care este diferența dintre un lingou clasic, unul turnat și un Kinebar?

Lingoul turnat este obținut într-o matriță și poate avea mici variații de suprafață. Lingoul clasic ștanțat are un finisaj mai uniform. Kinebar este tot un lingou ștanțat, dar are pe verso un element optic KINEGRAM cu rol decorativ și de securitate.

Disclaimer

Acest articol are scop informativ și educativ. Nu reprezintă consultanță financiară, fiscală sau juridică și nu constituie o recomandare de cumpărare ori de vânzare. Prețul metalelor prețioase poate fluctua. Înainte de o achiziție, verifică prețul actual, costul pe gram, diferența dintre prețul de vânzare și cel de răscumpărare, condițiile de depozitare, lichiditatea produsului și fiscalitatea aplicabilă.