Evoluția prețului platinei între 2020 și 2025

Platina a traversat un adevărat roller-coaster în ultimii cinci ani. În martie 2020, la debutul pandemiei, a atins un minim istoric de ~562 dolari pe uncie, pe fondul panicii de pe piețe și al scăderii cererii industriale (fabricile auto s-au închis temporar).

Acela a fost momentul de “noapte polară” pentru platină, când prețul său era la mai puțin de jumătate din cel al aurului. Însă investitorii răbdători aveau să fie răsplătiți: de atunci, platina a intrat într-o tendință de recuperare, marcată de volatilitate dar și de noi maxime locale. La 12 decembrie 2025, a atins ~1.779 $/uncie.

Să vedem ce s-a întâmplat cu platina în ultimii 5 ani

• 2021–2022: În 2021, redresarea post-pandemie a adus un suflu nou: platina a urcat peste 1.200 $/uncie la începutul anului 2021, beneficiind de reluarea producției auto și optimismul economic. Totuși, spre finalul lui 2021 și pe parcursul lui 2022, entuziasmul s-a temperat. Problemele din lanțurile de aprovizionare și teama că vehiculele electrice vor diminua cererea au ținut platina într-un interval relativ restrâns, ~900–1.100 $/uncie. Chiar și izbucnirea conflictului din Ucraina (2022), care a dus paladiul la maxime record de peste 3.000 $, nu a împins mult platina, deși Rusia este un producător important. Pe ansamblul anului 2022, platina a rămas cu ~12% mai ieftină față de începutul anului, semn că piața încă nu „credea” pe deplin în acest metal.

• 2023: A fost un an de tranziție, în care platina a tăcut și și-a adunat forțele. Prețul a stagnat inițial (în ianuarie 2023 ~1.100 $/uncie, similar cu un an înainte), însă semnele unei furtuni perfecte începeau să apară: oferta globală rămânea constrânsă, iar investitorii observau că platina era mult subevaluată relativ la aur și paladiu. Costul de producție al platinei (estimativ ~1.000 $ pe uncie) ajunsese să depășească prețul de piață (~950 $ în 2023), ceea ce înseamnă că minele vindeau în pierdere. Această situație nesustenabilă prefigura o corecție pe partea de preț. Spre finalul lui 2023, platina a coborât ușor, încheind anul în jur de 970 $/uncie (o scădere modestă față de anul precedent.

• 2024–2025: Anii în care platina a explodat. În prima parte a lui 2024, prețul a rămas relativ plafonat (~1.000–1.050 $/uncie), investitorii fiind concentrați pe aur (aflat pe un trend ascendent datorită inflației și cumpărărilor masive de către bănci centrale). Însă, pe măsură ce aurul a devenit tot mai scump, atenția s-a îndreptat spre alternative: astfel, în prima jumătate din 2025, atât argintul, cât și platina au început o cursă accelerată. În iunie 2025, platina atinsese ~1.273 $/uncie – cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani – după o creștere de 18% doar în acea lună. Investitorii au perceput-o ca fiind “ieftină” în raport cu aurul, iar cererea depășea oferta, punând presiune pe preț.

1. Apogeul a venit în toamna și iarna lui 2025: platina a depășit pragul de 1.600 $ și continua să urce. La 12 decembrie 2025, a atins ~1.779 $/uncie de peste trei ori mai mult decât minimul din 2020. Pe întreg anul 2025, platina a înregistrat un salt spectaculos de ~80-90% depășind atât aurul (+58% în 2025) cât și paladiul (+70% în 2025) ca performanță anuală. Practic, în 2025 platina a ieșit din umbră și a luat rolul principal pe scena metalelor prețioase. Acest raliu impresionant reflectă o reevaluare fundamentală: de la un metal neglijat, platina a fost redescoperită ca activ de valoare, stimulată de deficitul de producție și de “rotirea” capitalului dinspre aur supraapreciat spre metale subevaluate.
2. 

Lingou de platină 10 grame

Utilizări industriale și cererea de platină

De ce a revenit platina în grațiile pieței?

Răspunsul stă în utilizările sale esențiale și în caracteristicile unice ale acestui metal. Platina nu este doar un metal prețios pentru bijuterii, ci mai ales un metal industrial indispensabil. Iată principalele sale întrebuințări și factori de cerere:

• Catalizatori auto (reducerea emisiilor): Aproximativ 40% din cererea mondială de platină provine din industria auto. Platina, alături de paladiu și rhodiu, este folosită în convertoarele catalitice ale vehiculelor cu motor termic (în special diesel și hibride) pentru a transforma noxele toxice în gaze mai puțin nocive. În mod ironic, tranziția către vehicule electrice a fost mai lentă decât se anticipa, ceea ce a reprezentat un avantaj pentru cererea de platină – mașinile pe benzină și hibride încă domină vânzările și toate folosesc catalizatori cu platină. În plus, datorită scumpirii paladiului în ultimul deceniu, producătorii auto au început înlocuirea parțială a paladiului cu platină în convertoarele pentru motoare pe benzină (aceste două metale fiind chimic similare)Astfel, platina a recâștigat teren și în segmentul pe benzină, nu doar diesel.

• Industria chimică și energetică: Circa 26% din cerere vine din diverse aplicații industriale non-auto. Platina este un catalizator excelent în industria chimică (de exemplu la producția de acid azotic pentru îngrășăminte, în rafinarea petrolului și obținerea de carburanți mai curați). De asemenea, se folosește la fabricarea sticlei speciale (e.g. ecrane, fibră optică) și în dispozitive electronice de înaltă precizie. Datorită rezistenței la coroziune și a punctului de topire ridicat, platina este utilizată și la echipamente medicale (stenturi, pacemakere) și chiar în medicamente pentru tratamentul cancerului (cum ar fi cisplatina). Un fapt interesant este că platina e atât de stabilă și inertă încât este hipoalergenică – de aceea e preferată și pentru instrumente chirurgicale sau bijuterii pentru persoanele cu alergii.

• Bijuterii de platină: Aproximativ 25-30% din cererea anuală este pentru bijuterii și ceasuri de lux. Platina are un luciu alb natural și nu se oxidează, păstrându-și aspectul peste generații. În anii trecuți, cererea de bijuterii din platină era concentrată în Asia (mai ales China și Japonia), unde simbolizează statut și puritate. Recent însă, interesul s-a diversificat geografic: creșterea prețului aurului a stimulat cumpărarea de bijuterii din platină ca alternativă în SUA, Europa și mai ales India. Platinum Guild International a promovat decenii întregi ideea că platina e de fapt “superioară aurului” în materie de lux. Cu aurul la cote record în 2025, nu e surprinzător că o parte din cererea de inele și accesorii s-a mutat către platina, mai “accesibilă” la preț comparativ.

• Tehnologia hidrogenului (fuel cells și energie verde): Un capitol nou și promițător în povestea platinei este rolul său în economia hidrogenului. Platina este catalizatorul-cheie atât în celulele de combustibil cu hidrogen (care combină hidrogenul cu oxigenul pentru a genera electricitate în vehicule fuel-cell), cât și în electrolizoare (dispozitive care produc hidrogen verde din apă folosind electricitate din surse regenerabile). Cu tot avântul mașinilor electrice pe baterii, hidrogenul câștigă teren pentru transportul greu și stocarea energiei, iar cererea de platină pe acest segment ar putea crește exponențial. Prognozele WPIC arată că utilizarea platinei în tehnologiile cu hidrogen ar putea ajunge la ~900.000 uncii pe an până în 2030 ceea ce ar crea un pilon important de cerere nouă. Cu alte cuvinte, platina este “motorina” economiei verzi bazate pe hidrogen – și asta i-a atras pe investitori, care pariază că tranziția energetică va spori cererea de platină pe termen lung.

În ansamblu, cererea de platină este diversificată și inelastică la preț – adică industriile nu pot renunța ușor la ea chiar dacă devine scumpă, pentru că nu există înlocuitori la fel de buni. Această inelasticitate explică de ce, chiar și cu prețuri în creștere, consumul global de platină a continuat să urce. De pildă, cererea totală a crescut de la ~2,77 milioane uncii în 2022 la ~3,21 milioane în 2023 semn că industriile au nevoie de platina indiferent de cost. Pentru 2025, Consiliul Mondial al Platinei estima un deficit de aproape 0,85 milioane uncii (cererea depășind oferta cu ~15%)– un dezechilibru major care a alimentat creșterea prețurilor.

De ce e ofertă limitată? Vom vedea imediat, discutând aspectul investițional și de producție.

Știați că: Toată platina extrasă vreodată în istoria omenirii ar încăpea într-o sufragerie de dimensiuni medii? Acest metal este extrem de rar – de circa 30 de ori mai rar decât aurul în scoarța terestră În fiecare an se produc doar ~6 milioane de uncii de platină la nivel mondial (cam cât 1/3 din producția anuală de aur). De asemenea, platină se găsește adesea ca produs secundar la extracția altor metale (nichel, cupru) ceea ce face dificilă creșterea rapidă a producției atunci când prețul urcă. Raritatea și oferta rigidă creează premisele unor creșteri explozive de preț atunci când cererea urcă – exact ce am văzut în 2025.

Platină ca investiție: oportunități și riscuri

În universul investițiilor în metale prețioase, platina a fost mult timp “ruda mai puțin faimoasă”a aurului. Dacă aurul este văzut ca un refugiu clasic și argintul ca un metal hibrid (prețios-industrial) accesibil, platina a avut o cultură de investiții mai restrânsă. Doar 5-10% din cererea anuală de platină provine din investiții (lingouri, monede, ETF-uri) restul fiind consumată industrial. Totuși, perioada 2020-2025 a oferit câteva lecții valoroase despre platina ca activ financiar:

● Subevaluare istorică și reversarea trendului: Un fapt remarcabil este că platina, tradițional mai scumpă decât aurul (în multe perioade din secolul XX, platina era numită “aurul bogaților”), a ajuns în anii 2015-2022 să fie mai ieftină decât aurul în mod cronic. În 2020, 2021, 2022, prețul platinei a fost adesea la jumătate din cel al aurului. Această anomalie a persistat mulți ani datorită unui excedent anterior și scăderii cererii de catalizatori diesel. Însă investitorii de cursă lungă au văzut un potențial: când cumperi un activ rar la preț de solduri, s-ar putea ca viitorul să îți surâdă. Cei care au acumulat platină în acei ani și-au văzut răbdarea răsplătită în 2025, când metalul a recuperat puternic teren. De altfel, raportul aur/platina (câte uncii de platină valorau cât o uncie de aur) a scăzut de la ~2,2 în 2020 la aproape 1,0 spre finalul lui 2025 – semn că platina se apropie din nou de paritatea cu aurul, ba chiar îl poate depăși. Această revenire subliniază un principiu investițional: reversia la medie – activele subevaluate tind, în timp, să revină spre valorile lor intrinseci, dacă fundamentalele (cerere-ofertă) justifică.

● Factorul de risc al ofertei (mina din Africa de Sud): Investiția în platină implică înțelegerea riscurilor specifice lanțului de aprovizionare. Peste 70% din platină mondială provine din Africa de Sud unde minele se confruntă cu probleme de infrastructură și investiții reduse. În ultimii ani, penele masive de curent (load-shedding) și lipsa de finanțare pentru noi proiecte au ținut producția sud-africană pe loc sau chiar în scădere. De asemenea, Rusia (~10% din oferta globală) s-a confruntat cu sancțiuni și dificultăți logistice din 2022. Rezultatul? Oferta de platină a fost rigidă și incapabilă să țină pasul cu cererea în creștere. Pentru investitori, asta a însemnat un catalizator  pentru creșterea prețurilor, dar și un risc de volatilitate: orice veste proastă (o grevă minieră în Africa de Sud, de exemplu) poate împinge prețul rapid în sus, în timp ce o reluare peste așteptări a reciclării (de exemplu dacă se recuperează mai multă platină din vechile catalizatoare auto) poate tempera prețul. A investi în platină înseamnă deci a naviga aceste incertitudini de producție.

● Modalități de a investi în platină: Spre deosebire de aur (unde aproape orice bancă sau dealer vinde monede și lingouri fără TVA), în cazul platinei investitorii se lovesc de un obstacol fiscal: TVA-ul. În România și Uniunea Europeană, lingourile de platină și monedele din platină nu sunt scutite de TVA, cum este aurul, deci cumpărătorul plătește 21% în plus la achiziție. Acest cost face investiția fizică mai puțin atractivă, deoarece trebuie ca prețul să crească cu peste 19% doar ca să ajungi pe zero la revânzare. Din acest motiv, cei interesați de platină recurg adesea la alte forme: ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă ce urmăresc prețul platinei), contracte futures, sau platforme fintech care oferă expunere la metale. De pildă, în martie 2023, aplicația Revolut a adăugat platina (și paladiul) în oferta sa de metale prețioase, alături de aur și argint. Astfel, utilizatorii pot cumpăra fracțiuni de platină digital, ocolind problema TVA-ului (care se aplică doar pe metal fizic livrat). Aceste inovații au ușurat accesul, deși trebuie notat că lichiditatea platinei este mai redusă decât a aurului – spread-urile de tranzacționare pot fi ceva mai mari, iar numărul de dealeri dispuși să cumpere înapoi este mai mic (un efect al cererii investitorilor scăzute).

● Volatilitate ridicată, dar și potențial de diversificare: În anii analizați, platina a demonstrat că poate avea mișcări de preț mai ample decât aurul. Este un metal cu dublu rol (industrial și investițional), așa că prețul lui poate fi influențat atât de sentimentul pieței de metale prețioase, cât și de ciclurile economice industriale. Această volatilitate înseamnă risc – de pildă, în 2020 prețul a scăzut ~50% în câteva săptămâni, iar în 2025 a crescut ~90% în mai puțin de un an. Însă pentru un portofoliu diversificat, platina poate fi un element util: are corelație diferită față de aur (uneori îl urmează, alteori se decuplează și poate acționa ca activ de creștere în perioade de expansiune industrială (spre deosebire de aur, care e mai mult activ de refugiu). Unii consultanți recomandă investitorilor sofisticați să aloce o mică parte (de ex. 5-10%) din portofoliul de metale prețioase în platină, pentru potențialul de apreciere pe termen lung și raritatea sa extremă Desigur, astfel de decizii depind de toleranța la risc a fiecăruia – platina nu are susținerea băncilor centrale sau tradiția de 5.000 de ani a aurului ca bani deci prețul ei se bazează integral pe cererea din piața liberă.

În concluzie, investiția în platină poate fi văzută ca un pariu pe tehnologie și industrie (dacă economia globală merge bine și reglementările de mediu devin mai stricte, cererea de platină va crește) și pe raritate (oferta scăzută acționează ca o frână în a menține prețul jos). Episodul 2020-2025 a demonstrat că platina poate aduce randamente spectaculoase, dar vine și cu perioade prelungite de stagnare. Prudenta diversificare și orizontul de timp lung sunt cheia 

În esență, platina a rupt ritmul față de aur și argint pentru o vreme, dar povestea ultimilor ani ne arată o realiniere. Fiecare metal are propriul “caracter”: aurul – stabil și căutat în crize, argintul – versatil dar temperamental, platina – rară, ciclică și acum în plină revenire.

Un portofoliu echilibrat poate beneficia de pe urma tuturor: aur pentru siguranță, argint pentru potențial de creștere și platina pentru expunere la industria high-tech și la oportunități de reevaluare. Învățătura? Piețele se schimbă, iar ceea ce e ieftin și ignorat azi (precum platina în 2020) poate deveni povestea de succes de mâine.

Lingou de platina 1 oz

Investițiile în platină în România

În România, cultura investițională în platină se află abia la începuturi, mai degrabă ca o nișă în rândul pasionaților de metale prețioase. Tradițional, investitorii români au preferat aurul (vândut adesea de BNR sau bănci comerciale sub formă de monede și lingouri) și, într-o mai mică măsură, argintul. Platina și paladiul nu au fost promovate aproape deloc în deceniile trecute, astfel că puțini știu că pot achiziționa aceste metale.

Există câteva motive pentru acest apetit redus:

• Lipsa scutirii de TVA: Așa cum menționam, spre deosebire de aurul de investiții (scutit de TVA), platina implică plata TVA 19%. Acest lucru descurajează cumpărarea de platină fizică la noi, deoarece imediat ce ai cumpărat, ești pe o pierdere de -19% dacă încerci să vinzi (TVA-ul nu se recuperează la revânzare către dealeri). Doar investitorii foarte convinși ar trece peste acest impediment.

• Puțini comercianți și lichiditate redusă: Cererea globală de platină pentru investiții e mică (2-12% anual deci și numărul comercianților care o aduc pe stoc e redus. În România, doar câteva firme specializate printre care și goldbars.ro vând l lingouri de platină.  Stocurile sunt limitate, iar primele (adaosurile) peste prețul spot sunt mai mari decât la aur, din cauza volumelor mici tranzacționate. De asemenea, la revânzare, nu orice bijutier sau bancă îți va cumpăra înapoi platina – trebuie găsit un dealer specializat. Acest handicap de lichiditate îi face pe mulți investitori români să nu se complice cu platina, preferând active mai ușor de tranzacționat.

• Lipsa de informare și tradiție: Aurul are o aură aparte la români (fie din cultura economisirii la Tezaur pe vremuri, fie din poveștile cu bunici care ascundeau galbeni), pe când platina nu are o poveste locală. Puțini știu că platina e mai rară ca aurul sau că există monede de platină. Educația financiară abia începe să menționeze și alte metale prețioase. 

• Accesul digital recent: Abia în ultimii 2-3 ani, platforme precum Revolut sau iCard au permis românilor de rând să cumpere la un click platina (și paladiu) în formă digitală. Revolut a introdus aurul în 2020, argintul în 2020, iar platina și paladiul în 2023. Acest lucru ar putea crește interesul, cel puțin ca experiment – mai ales în rândul tinerei generații familiarizate cu aplicațiile. Deocamdată însă, sumele investite astfel par modeste. Trebuie menționat că investițiile digitale implică încredere că platforma chiar deține metalul în rezervă; de exemplu, Revolut spune că acoperă cu achiziții fizice la custode, dar nu ai posibilitatea răscumpărării în metal fizic. Cu toate acestea, intrarea acestor fintech-uri a pus platina pe radarul publicului larg, alături de aur și argint.

Cu timpul, pe măsură ce educația financiară evoluează, românii ar putea privi și spre platina ca diversificare. Un posibil catalizator local: dacă în viitor prețul aurului stagnează iar platina continuă să crească (cum a fost cazul în 2025), s-ar putea ca tot mai mulți investitori sofisticați să includă platina în portofoliu, atrași de potențial.

Există deja voci care subliniază că “argintul și platina sunt alternative căutate” de investitori când aurul devine foarte scump (economedia.ro.) Această tendință s-a văzut global în 2025, inclusiv în România la nivel incipient.

În concluzie, investițiile în platină în România sunt încă la stadiul de pionierat. Cei care totuși investesc o fac în general fie din pasiune (colecționari de monede rare din platină, entuziaști ai metalelor prețioase), fie din convingere macro (mizează pe deficitul global de platină și pe utilizările viitorului – hidrogen, etc.).

Pentru publicul larg, platina rămâne relativ abstractă – un metal prețios despre care se știe puțin. Pe măsură ce subiecte precum tranziția ecologică (care implică folosirea platinei) sau diversificarea investițiilor devin mai prezente în media financiară, este posibil ca și interesul în rândul românilor să crească. Până atunci, aurul rămâne “regele” portofoliilor, argintul “prințul aspirant”, iar platina un cavaler enigmatic – prețios, rar și puternic, dar încă neînțeles pe deplin de curtea investitorilor autohtoni.

Disclaimer: Acest articol are un scop educativ și informativ și nu constituie recomandare de investiții. Metalele prețioase pot fi volatile, iar performanțele trecute (oricât de impresionante, precum creșterea platinei în 2025) nu garantează rezultate viitoare. Consultați-vă cu un consilier financiar înainte de a aloca fonduri în aur, argint, platină, paladiu sau alte active, și luați în considerare riscurile, comisioanele și implicațiile fiscale (precum TVA-ul la platina) atunci când luați decizii investiționale.

Întrebări frecvente despre investiția în platină 

Merită să investești în platină sau e mai sigur aurul?
Depinde de obiectivele și orizontul de timp al investitorului. Aurul este mai stabil și consacrat ca activ de refugiu, în timp ce platina are potențial mai mare de creștere, dar și riscuri pe măsură (cerere industrială ciclică). Pentru diversificare, unii investitori alocă o mică parte în platină – însă nu ar trebui să înlocuiască complet aurul, ci să îl completeze.

De ce este prețul platinei atât de volatil în comparație cu aurul?
Volatilitatea vine din faptul că platina este folosită preponderent industrial (auto, chimie etc.), deci orice schimbare în economie sau tehnologie o afectează puternic. Totodată, piața platinei este mai mică și mai puțin lichidă decât a aurului, așa că mișcări relativ mici în cerere sau ofertă (o grevă minieră, o scădere a vânzărilor auto) pot provoca fluctuații mari de preț. Aurul, având piață mai mare și fiind deținut de bănci centrale, are preț mai stabil comparativ.

Cum pot cumpăra platină ca persoană fizică în România?
Ai câteva opțiuni: fie achiziție de platină fizică (lingouri sau monede) de la dealeri specializați cum este goldbars.ro – ținând cont că se va adăuga TVA 19%, fie investiții digitale prin platforme ca Revolut (care oferă expunere la platina fără livrare fizică), fie fonduri ETF listate la burse externe care urmăresc prețul platinei. De asemenea, se poate tranzacționa contracte futures pe platina prin brokeri internaționali. Alegerea depinde de preferințe: dacă vrei să deții efectiv metalul (dar cu costurile aferente) sau doar să pariezi pe preț.

1. Ce factori principali influențează prețul platinei?
   Pe termen scurt și mediu, prețul este condus de raportul cerere-ofertă industrială (de exemplu, cererea din sectorul auto și cât produce Africa de Sud în acel an) de prețul altor metale substituibile (cum ar fi paladiul – dacă paladiul devine mult mai scump, crește cererea de platină ca înlocuitor) și de sentimentul investițional general față de metale prețioase (dacă aurul și argintul cresc, tinde să atragă și platina într-o măsură, cum s-a văzut în 2025. Pe termen lung, evoluția unor industrii precum cea a vehiculelor electrice (care scade cererea de catalizatori tradiționali) vs. economia hidrogenului (care crește cererea de platină) va juca un rol major în direcția prețului.

Cât de rară este platina față de aur și argint?

Platina este mult mai rară. Se estimează că este de ~30 de ori mai rar întâlnită în scoarța terestră decât aurul. Producția anuală de platină (6 milioane uncii) este doar ~5-6% din cea de aur (aprox. 120 milioane uncii) și ~1,5% din cea de argint (aprox. 800 milioane uncii). Toată platina extrasă vreodată ar încăpea într-o cameră de dimensiuni medii, pe când tot aurul extras ar umple circa trei bazine olimpice de înot. Această raritate conferă platinei prețuri ridicate când cererea crește, dar tot ea explică și de ce nu este la fel de cunoscută – pur și simplu, există mult mai puțină platină disponibilă în lume.