Evoluția prețului paladiului între 2020 și 2025

Paladiul a avut un deceniu de excepție în anii 2010, iar perioada 2020-2022 a marcat apogeul acelui trend. Pus în context, paladiul a pornit de la cca. 500 $/uncie în 2016 și a urcat neîntrerupt pe fondul creșterii cererii de catalizatori pentru motoare pe benzină (datorită normelor de poluare tot mai stricte).

SURSA : goldbars.ro

Să detaliem ultimii 5 ani:

• 2020: Volatilitate extremă. În februarie 2020, chiar înainte de pandemia globală, paladiul atinsese un maxim atunci record de ~2.800 $/uncie, devenind cel mai scump dintre metalele prețioase. Practic, la acea vreme, paladiul valora de ~3 ori prețul platinei și depășise cu mult aurul. Această creștere era alimentată de deficitul cronic de ofertă (producția nu făcea față cererii auto) și de temeri privind livrările din Rusia (un producător major). Când a lovit criza COVID-19, paladiul s-a prăbușit brusc la ~1.600 $ în martie 2020, pe fondul reducerii producției auto și a lichidărilor pe piețe. Dar,  surpriză! – a fost printre primele metale care și-au revenit: până la final de 2020, paladiul revenise peste 2.300 $. Deja se contura imaginea unui metal supra-cerut și sub-ofertat, al cărui preț reacționează hipersensibil la întreruperi de producție. Un efect colateral al scumpirii paladiului în 2020: a crescut masiv numărul de.... furturi :)  de convertoare catalitice de la mașini, infractorii fiind atrași de conținutul de paladiu (și rhodiu) al acestora – în SUA, numărul furturilor raportate a explodat de la ~1.300 în 2018 la peste 14.000 în 2020 deoarece reciclatorii plăteau câteva sute de dolari pe un catalizator furat, profitând de prețul record al metalelor.

• 2021: Vârful absolut. Redresarea economică post-lockdown a împins cererea auto și mai sus. În mai 2021, paladiul a atins ~3.000 $/uncie – un maxim istoric absolut, neverosimil cu câțiva ani în urmă. La acest preț, un kilogram de paladiu valora ~96.000 $, cam cât două autoturisme de clasă medie! Paladiul devenise, metaforic vorbind, „platină la pătrat” – cu 85% din cerere venind de la producția de mașini, era literalmente propulsat de țeava de eșapament a vehiculelor pe benzină. Însă chiar în timp ce se bucura de glorie, norii se adunau la orizont: toți știau că vehiculele electrice (care nu folosesc catalizatori, deci nici paladiu) câștigau cotă de piață; totodată, prețul imens al paladiului îi determina pe producători să caute substituții (inclusiv înlocuirea cu platină, mai ieftină). În a doua jumătate a lui 2021, prețul paladiului a început să scadă treptat, pe măsură ce piața anticipa că apogeul cererii ar putea fi aproape.

• 2022: Șocul geopolitic și începutul declinului. Invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a creat un scurt tsunami pe piața paladiului. Rusia furniza ~40-45% din paladiul mondial, deci temerile de sancțiuni și întreruperi au propulsat prețul într-un rally parabolic: în martie 2022 paladiul a sărit până la ~3.300 $/uncie, atingând un record absolut (chiar peste maximul din 2021. Pentru câteva zile a fost cel mai scump metal prețios din istorie, în termeni nominali. Însă această panică nu a durat: spre mijlocul lui 2022, a devenit clar că exporturile rusești de paladiu continuau (metalul nu a fost sancționat direct pe piețele occidentale) și, în paralel, șocul prețurilor ridicate a distrus cererea: producătorii auto au accelerat înlocuirea paladiului cu platină, iar reciclatorii au crescut recuperarea de paladiu din vehiculele vechi. Astfel, în a doua jumătate a lui 2022, paladiul s-a prăbușit la ~1.800 $ și a încheiat anul mult sub valorile de vârf. Practic, 2022 a fost anul în care narativul pieței s-a inversat – din “metalele tot mai rare și scumpe” în “cererea de paladiu va scădea, vine surplusul”. Un raport al WPIC din acea perioadă anticipa că, după 2024, piața paladiului va intra în surplus de ofertă, pe măsură ce tot mai multe mașini electrice înlocuiesc pe cele cu combustie și reciclarea adaugă metal “secundar” pe piață.

• 2023: Consolidare dar la un nivel mai jos. În 2023, prețul paladiului a continuat tendința descendentă începută în 2022. A tranzitat mare parte a anului în intervalul ~1.000 – 1.300 $/uncie, de peste două ori mai ieftin decât acum doi ani. Piețele practic au “prețuit” în avans scăderea cererii: chiar dacă vânzările auto globale și-au revenit după pandemie, proporția mașinilor pe benzină scade treptat în favoarea vehiculelor electrice. Un alt factor: substituția – platina mult mai ieftină a preluat o parte din rolul paladiului în convertori (acest proces tehnologic e lent, dar real). S-a estimat că cererea totală de paladiu a atins vârful pre-COVID (~9 milioane uncii) și apoi va scădea ușor, menținându-se sub acel vârf în anii următori. De asemenea, spre finalul lui 2023 erau semne că oferta își revine: Africa de Sud și Rusia și-au menținut producția, iar reciclarea (de la catalizatoare vechi) a adăugat cel puțin +1,2 milioane uncii până în 2025. Astfel, 2023 a fost un an în care paladiul a devenit “underperformer-ul” sectorului de metale prețioase, investitorii mutându-se către aur sau chiar către platina mai promițătoare. Prețul paladiului la început de 2024 era în jur de 1.050 $.

• 2024–2025: Încercarea de revenire? În mod interesant, deși consensul analiștilor la începutul lui 2025 era că paladiul va fi slab (CPM Group proiecta un interval 900-1.000 $ pentru tot anul 2025, realitatea pieței a fost mai nuanțată. Prima jumătate a lui 2025 a fost într-adevăr anemică pentru paladiu, dar în a doua jumătate a anului a beneficiat de un val de simpatie al întregului complex de metale prețioase: aurul aproape de record, argintul și platina în creștere puternică, ceea ce a atras și paladiul într-o ușoară urcare. La final de noiembrie 2025, paladiul a avut un mini-salt până pe la 1.500 $/uncie, marcând o creștere de ~60% față de minimul anual (cam 900 $). Această revenire, deși modestă comparativ cu platina, a arătat că piața paladiului și-a găsit un nou echilibru temporar. Practic, investitorii realizaseră că scăderea fusese poate prea abruptă și că tranziția la EV nu se petrece peste noapte: în 2025 s-au vândut zeci de milioane de mașini cu motoare termice ce folosesc paladiu. Astfel, cererea nu s-a prăbușit imediat, ci scade treptat. Paladiul va încheia anul 2025 în jur de 1.500 $/uncie fiind însă pentru prima oară după mulți ani mai ieftin decât platina (care era ~1.750 $). Schimbarea de ierarhie între cele două metale ale grupului platinei semnalează o nouă eră: platina (mai versatilă industrial) preia conducerea, paladiul devine secund.

Întrebuințările paladiului și cererea în schimbare

Paladiul face parte din grupul platinei (PGM) și are proprietăți chimice similare cu ale platinei, însă cu o nișă de utilizare diferită. Iată principalele sale întrebuințări:

• Catalizatori auto pentru motoare pe benzină: Aceasta este, de departe, destinația #1 a paladiului – reprezentând ~80-85% din cererea totală. Practic, aproape fiecare mașină pe benzină sau hibridă produsă pe glob are în convertorul catalitic câțiva grame de paladiu (sau de metal echivalent). Paladiul e extrem de eficient în catalizarea oxidării monoxidului de carbon și a hidrocarburilor nearse din gazele de eșapament, reducând emisiile toxice. În anii ’90-2000, când normele antipoluare au devenit stricte și mașinile pe benzină dominau vânzările, cererea de paladiu a explodat – acesta a fost motorul ascensiunii sale preț de două decenii. Ca exemplu de impact: un singur autoturism conține ~2-6 grame de paladiu în catalizator; poate părea puțin, dar la nivel global se produc ~80-90 milioane de mașini anual (în 2025), deci consumul se adună la câteva milioane de uncii pe an! Până și catalizatorii furați evidențiază importanța paladiului: hoții țintesc în special modelele de mașini cunoscute a conține cantități mai mari din acest metal (de ex. SUV-urile sau camioanele mari) pentru a-l revinde reciclatorilor.

• Industria electronică și medicală: O mică parte din paladiu (câteva procente) este folosită în componente electronice – de exemplu în contacte și conectori placați cu paladiu, care rezistă la coroziune; sau în condensatori ceramici multicouche (MLCC) folosiți la telefoane și calculatoare. De asemenea, aliajele de paladiu sunt folosite în stomatologie (pentru coroane dentare metalice) și chiar în instrumente chirurgicale. Totuși, aceste utilizări sunt minore comparativ cu industria auto. Un context interesant este folosirea paladiului în tehnologia hidrogenului (similar platinei, poate acționa ca un catalizator în reacții cu hidrogen) – dar rolul său e mai mic, paladiul nefiind la fel de eficient ca platina în celulele de combustibil.

• Bijuterii și monede: Spre deosebire de aur, argint și platină, paladiul nu are o tradiție bogată în industria bijuteriilor, dar există totuși aur alb fără nichel care conține paladiu ca agent de albire în aliaj. De asemenea, au fost emise unele monede de investiție din paladiu (ex: Canadian Palladium Maple Leaf, emisiunile rusești Ballerina, sau American Palladium Eagle lansat în 2017). Cererea de paladiu pentru bijuterii/monede este însă foarte redusă, sub 5% din total. Asta înseamnă că, spre deosebire de aur și platină (unde bijuteriile pot oferi un suport la scăderea cererii industriale), paladiul nu prea are acest tampon: dacă industria auto reduce consumul, nu vine vreo piață de bijuterii să preia excesul.

În esență, paladiul e un “one trick pony” – cum spunea un analist, “85% din cerere e auto, e un metal cu o singură... magie”. Iar această specializare extremă i-a adus atât succesul fulminant, cât și declinul ulterior. Să analizăm schimbările recente în cerere:

În concluzie, cererea de paladiu se află la răscruce: metalul rămâne esențial pentru industria auto actuală, dar are o “dată de expirare” potențială dacă lumea trece complet la vehicule fără emisii.

E o situație inedită printre metalele prețioase – aurul și argintul nu riscă să devină depășite tehnologic, însă paladiul da.

Investitorii vor urmări atent raportul dintre numărul de mașini pe benzină produse și numărul de mașini electrice, precum și progresul substituției cu platină.

Curiozitate: Paladiul a fost descoperit relativ recent (1803) și poartă numele asteroidului Pallas, la rândul lui numit după zeița Atena Pallas. În medicină există un fenomen numit “Palladium boom” referitor la anii 1930 când s-au încercat tratamente cu paladiu pentru TBC – neconcludente însă. Dar cea mai mare curiozitate rămâne “paladiul din toba mașinii”: puțini șoferi realizează că sub mașina lor se află un metal mai prețios decât aurul (în unele perioade)! Acest aspect a și dus la probleme sociale – valul global de furturi de catalizatoare, care a devenit atât de grav în 2021 încât unele state (ex. SUA) au dat legi speciale împotriva acestor furturi. Paladiul a ajuns astfel, fără voie, protagonist în paginile de crimă și justiție, nu doar în cele economice.

Paladiul ca investiție

Spre deosebire de aur, argint sau chiar platină, paladiul nu a fost perceput inițial ca un metal de investiție tradițional. Până prin 2010, era un metal obscur pentru investitori; unii nici nu auziseră de el. Totuși, ascensiunea sa uriașă de preț a atras inevitabil atenția – în anii 2018-2021 au apărut și produse investiționale dedicate (ETF-uri pe paladiu, monede, etc.), iar unii investitori l-au inclus ca și componentă de randament în portofolii, profitând de trendul ascendent.

Să vedem pe scurt ce este investiția în paladiu și cum se compară cu celelalte metale:

● Performanța și ciclicitatea: Paladiul a oferit randamente fenomenale celor care au investit înainte de 2016 și au vândut în jurul lui 2020-2021. Practic, a fost “acțiunea de growth” a sectorului de metale prețioase, depășind cu mult aurul și platina pe ~10 ani. Însă odată ajuns la vârf, declinul a fost pe măsură. Prin contrast, aurul are mișcări mai lente, iar argintul, deși volatil, are o piață mai diversificată (industrial+investiții) care îl susține. Paladiul a arătat că poate fi extrem de ciclic: când industria auto duduie și oferta e strânsă, explodează; când se schimbă paradigma tehnologică, se prăbușește. Aceasta înseamnă că investitorii în paladiu trebuie să fie mult mai vigilenți la timing decât cei în aur. E un metal pentru strategi activi, nu pentru “cumpără și păstrează pe termen lung” (HOLD), exceptând cazul în care crezi că tehnologia pe hidrogen sau altceva îi va găsi un nou rol. În 2025, paladiul are deja un profil de risc mai ridicat decât platina, de pildă – iar piața l-a reevaluat în consecință.

● Instrumente de investiție disponibile: Există câteva ETF-uri mari (ex: ETF Securities Palladium, cod PALL) listate pe piețe internaționale, care sunt susținute de paladiu fizic în custodie. De asemenea, casele monetare au emis monede de paladiu: Canadian Maple Leaf (1 uncie paladiu .9995), Australian Emu sau Camel (paladiu), Ballerina rusească ș.a. În 2017, US Mint a lansat monedele American Eagle Palladium (1 uncie, .9995 Pd), ceea ce a marcat intrarea paladiului în rândul monedelor de investiții oficiale. Lingouri de paladiu există (de 1gram 1 uncie, 100g, 1kg etc.), produse de rafinării gen Valcambi, PAMP. Totuși, lichiditatea acestor produse fizice e scăzută și, similar cu platina, se aplică TVA la achiziție în UE (nu fiind considerate monede de aur). Prin urmare, majoritatea investitorilor retail accesează paladiul fie prin ETF/futures, fie prin platforme ca Revolut care oferă expunere (Revolut a adăugat paladiu în 2023). Un aspect important: spread-urile la paladiu pot fi foarte mari comparativ cu aurul, din cauza volatilității și lichidității mai mici.. Astfel, costul de tranzacționare e ridicat, ceea ce face paladiul mai potrivit pentru investiții speculative pe termen scurt decât pentru economisire clasică.

● Comparativ cu aurul, argintul, platina: Paladiul a avut o perioadă în care a fost cel mai valoros metal (2018-2021), în special datorită rarității relative (producție mult mai mică decât a aurului sau argintului) și cererii specifice. Dar, spre deosebire de aur, paladiul nu are o rețea globală de acceptare, nu e ținut de bănci centrale, deci nu servește drept rezervă financiară. Spre deosebire de argint, nu are nenumărate aplicații diverse, ci una principală. Față de platină, e mai rar din punct de vedere al producției (paladiu ~7 Moz pe an vs platina ~6 Moz pe an) și a fost mult timp mai scump datorită cererii auto pe benzină – în timp ce platina era trasă în jos de declinul diesel. Dar acum rolurile s-au inversat: paladiul a devenit “metallul în declin”, iar platina “metalul cu potențial” (datorită hidrogenului și substituției). Aceasta ne arată că, pe termen lung, dinamica cererii e totul: un metal poate fi foarte rar, dar dacă nimeni nu îl vrea, prețul va scădea. Așa că investitorii trebuie să fie atenți nu doar la mining sau stocuri, ci și la trendurile tehnologice care influențează cererea.

● Riscuri geopolitice: Atât paladiul cât și platina sunt concentrate geografic (Africa de Sud, Rusia). În 2022 am văzut cum un risc geopolitic (Rusia) a putut crea volatilitate uriașă. Investitorii în paladiu trebuie să considere că evenimente neașteptate – sancțiuni, embargouri, instabilitate politică în țările producătoare – pot duce la spike-uri de preț, dar și la dislocări pe lanț. Paradoxal, aceste riscuri pot fi double-edged: de exemplu, sancțiunile împotriva Rusiei au dus la scumpirea paladiului, dar dacă Rusia nu poate vinde ușor, pot apărea surplusuri “fantomă” pe alte piețe. Pentru comparație, aurul e produs în zeci de țări, deci are risc geopolitic mai difuz. Paladiul rămâne vulnerabil, deci cei ce investesc trebuie să aibă ”stomac” pentru evenimente imprevizibile.

● Paladiul în portofoliul de investiții: Din cauza volatilității sale extreme și a perspectivei pe termen lung (scădere de cerere), paladiul e adesea considerat de investitori ca un trade tactic mai degrabă decât o deținere strategică. În anii de boom, putea aduce randamente de invidiat. În anii de corecție, poate provoca pierderi severe. Un investitor prudent ar putea aloca doar o mică fracțiune (poate 2-5% din portofoliul de metale, dacă are convingerea că piața a suprasancționat paladiul) și ar urmări constant evoluția. Paladiul poate fi un instrument de speculație. Dar trebuie mereu avut un plan de exit. Pentru buy-and-hold pe 10 ani, riscurile sunt mari ca paladiul să fie mult mai jos dacă EV domină piața.

În rezumat, paladiul a oferit o lecție de umilință investitorilor: niciun trend nu ține veșnic. El a fost “eroul” anilor 2020-2021 și “anti-eroul” anilor 2022-2024.

Comparativ, aurul rămâne regele constant, argintul rebelul volatil dar mereu relevant, platina underdog-ul care și-a așteptat momentul, iar paladiul meteoritul strălucitor care riscă să se stingă.

Rămâne de văzut dacă paladiul va reuși să se reinventeze (poate apar aplicații noi, sau piața auto își revine ciclic cumva) sau dacă va rămâne în umbra altor metale. Pentru investitori, povestea paladiului e un studiu de caz despre momentul prezent și schimbarea fundamentalelor – cine a recunoscut la timp schimbarea, a ieșit la timp, cine nu, a învățat poate o lecție costisitoare.

Paladiul în România: un metal puțin cunoscut

Dacă platina era deja rar discutată la nivel de investitori români, paladiul este practic inexistent în conștiința publică de la noi. Nu există tradiție de a cumpăra paladiu, băncile nu vând așa ceva, iar mass-media financiară locală abia dacă îl menționează ocazional (poate doar în contextul furturilor de catalizatoare, care au avut loc și la noi). Câteva observații despre situația paladiului în România:

• Disponibilitatea fizică: Spre deosebire de aur (vândut de BNR și câteva bănci în mod curent) sau argint (disponibil la magazine de numismatică, platforme online), paladiul aproape că nu se găsește la vânzare retail în România. Cu excepția goldbars.ro, poate doar dealerii internaționali mari ar livra la comandă specială monede sau lingouri de paladiu, dar cu costuri mari și TVA 19%. Pur și simplu nu există cerere locală, deci nici ofertă. Dată fiind cererea infimă, foarte puțini comercianți se ocupă de platină și paladiu – majoritatea se concentrează pe aur/argint.

• Conștientizarea investitorilor: În sondajul Revolut-Dynata citat anterior, respondendții au fost întrebați despre interesul în metale prețioase generic, nu neapărat defalcat. Probabil, dacă ar fi întrebat cineva direct "Ai vrea să investești în paladiu?", mulți nici nu ar ști exact ce e. Prin urmare, paladiul nu a intrat în discuțiile investitorilor individuali obișnuiți. Niciun fond local și nicio pensie privată nu investește în așa ceva. Practic, din perspectiva pieței românești, paladiul este un necunoscut.

• Industrii locale: România nu are o industrie auto proprie (în afară de uzinele de asamblare Dacia și Ford) care să implice direct achiziția de paladiu, deci nici pe canalul industrial nu apare ca subiect. Poate doar atelierele de recondiționat catalizatoare și reciclare de deșeuri auto au tangență, când extrag PGMs din tobe vechi. Însă acestea sunt aspecte tehnice, nu investiționale.

• Acces digital: Odată cu Revolut și alte platforme (ex. eToro sau XTB care permit CFD-uri pe paladiu), teoretic oricine poate specula pe paladiu de pe telefon. Dar cât de mulți fac asta? Probabil foarte puțini, poate doar traderii pasionați de materii prime. Nu există date publice, însă având în vedere că interesul pentru aur/argint e la rândul lui destul de mic (6-8% declarau interes), pentru paladiu vorbim de o sub-sub-nisă. Cei câțiva care tranzacționează astfel sunt, probabil, persoane informate de pe piețele externe, nu mainstream.

• Perspective: Paladiul ar putea căpăta ușor-ușor ceva atenție dacă prețul lui ar scădea mult mai mult (devenind o “ocazie”) sau dacă vreun eveniment brusc l-ar readuce în știri (de exemplu, o nouă criză de ofertă). Dar altfel, e improbabil să vedem prea curând cozile care există la ghișeele de aur formându-se pentru paladiu. În România, mentalul colectiv leagă metalele prețioase de aur (și puțin de argint). Platina/paladiul necesită un grad de educație financiară și tehnică mai ridicat ca să fie înțelese și apreciate.

• Cultura investițională: Nu există “cluburi” sau comunități dedicate paladiului. Dacă în alte țări pasionații de monede ar colecționa, să zicem, seria Canadian Wildlife in Palladium, la noi e ceva exotic. Totuși, e posibil ca investitorii români sofisticați, care citesc rapoarte internaționale, să fi profitat de boom-ul paladiului indirect – de exemplu investind în acțiuni ale companiilor miniere (precum Norilsk Nickel, principalul producător, listat la bursă), sau în ETF-uri de pe piețe externe.

Așadar, paladiul în România este mai mult o curiozitate decât un instrument practic de investiție. Oamenii “investesc” totuși involuntar în paladiu atunci când cumpără mașini pe benzină – pentru că prețul catalizatorului se reflectă în costul mașinii.

Dar ca activ financiar, paladiul rămâne de nișă ultra-îngustă. Poate în viitor, dacă vreun ETF local sau fond ar decide să adauge o părticică de paladiu (deși reglementar e complicat, neavând piață locală), s-ar mai populariza conceptul. Până atunci, cine vrea paladiu știe unde să-l caute (bursele externe), iar cine nu știe de el probabil nu simte că pierde ceva.

În concluzie, paladiul a scris o poveste globală fascinantă între 2020-2025, dar în România acea poveste a trecut aproape neobservată. Pentru cei interesați de educație financiară, paladiul oferă un exemplu excelent despre cum funcționează legea cererii și ofertei, inovația tehnologică și psihologia pieței. Chiar dacă nu vom vedea prea curând “colectivul Paladiu” pe forumuri locale, lecțiile sale sunt universale: niciun trend de creștere nu durează veșnic, raritatea singură nu garantează succesul dacă utilitatea scade, și diversificarea pe mai multe active poate proteja împotriva unor astfel de cicluri adverse.

Disclaimer: Informațiile prezentate despre paladiu și alte metale prețioase au scop educativ. Nu reprezintă recomandare de a investi; piața paladiului este foarte volatilă și cu perspective pe termen lung incerte, deci oricine dorește să speculeze ar trebui să fie conștient de riscurile ridicate. Consultați un expert înainte de a investi în active neconvenționale precum paladiul. Articolul a folosit surse considerate de încredere și actuale până la decembrie 2025, dar situația pieței poate evolua imprevizibil.