Ce este Black Friday? De la originea americană la adoptarea lui în România

Black Friday este ziua de vineri de după Thanksgiving (Ziua Recunoștinței) în Statele Unite și marchează startul sezonului cumpărăturilor de Crăciun, fiind în mod tradițional cea mai aglomerată zi de shopping a anului.

Termenul „Black Friday” are o istorie fascinantă: inițial era folosit de polițiștii din Philadelphia, prin anii 1950-1960, pentru a descrie haosul din trafic și magazine cauzat de mulțimile care luau cu asalt marile magazine după Thanksgiving. Retailerilor nu le plăcea conotația negativă, așa că în anii ’80 au promovat o altă explicație: anume că în acea zi profiturile magazinelor trec „pe negru” în contabilitate (după ce tot anul ar fi fost „pe roșu”), adică în sfârșit ies, în sfârșit, pe profit Indiferent de etimologie,

Black Friday a devenit un adevărat fenomen național în SUA, atrăgând an de an cohorte de cumpărători dornici de chilipiruri.

De-a lungul ultimelor decenii, conceptul de Black Friday s-a globalizat. Comercianții din întreaga lume au adoptat această zi de promoții masive, chiar și în țări fără Ziua Recunoștinței.

În unele locuri s-au creat evenimente similare – de exemplu, în China există Ziua Celibatarilor (Singles’ Day, pe 11 noiembrie), care a depășit deja Black Friday ca volum de vânzări (peste 132 de miliarde USD cheltuiți în 2021, comparativ cu ~9 miliarde USD de Black Friday în SUA). Chiar și așa, în Occident Black Friday rămâne momentul de vârf al cumpărăturilor de final de an.

În România, Black Friday a fost introdus pentru prima dată în 2011, de retailerul online eMag. Deși nu aveam o sărbătoare echivalentă cu Thanksgiving, ideea de reduceri masive concentrate într-o zi de noiembrie a prins imediat la public.

La prima ediție din 2011, eMag a raportat ~700.000 de vizite pe site și 80.000 de produse vândute într-o singură zi (revistabiz.ro.) Cifrele au explodat anual: în 2014, de exemplu, s-au înregistrat ~4 milioane de vizite și 500.000 de produse vândute doar pe eMag. Până în 2015, un studiu arăta că ~6,7 milioane de români plănuiau să cumpere ceva de Black Friday (cu un milion mai mult decât în 2014)– semn al popularității în creștere.

Evenimentul a devenit atât de mare încât retailerii se pregătesc cu mult timp înainte: la eMag, în 2015, peste 1.200 de angajați și investiții de 4 milioane € în servere au fost dedicate organizării Black Friday. Stocurile pregătite au fost pe măsură – de pildă, oferta eMag Black Friday 2015 a inclus ~17.000 de televizoare, 60.000 de telefoane, 10.000 de frigidere, 15.000 de laptopuri, 20.000 de jucării, 25.000 de parfumuri și multe altele.

Cu asemenea cifre, nu e de mirare că vânzările totale de Black Friday în România depășesc anual sute de milioane de euro.

Astăzi, Black Friday la noi nu mai e strict o singură zi – multe magazine lansează oferte în tot noiembrie, există Black Week sau chiar mai multe „valuri” de reduceri. Cu toate acestea, interesul rămâne ridicat: un sondaj din 2024 arată că peste 57% dintre românii între 18-55 de ani plănuiesc să cumpere de Black Friday, cu un buget mediu personal de ~2.000 lei (în creștere față de anul precedent)(ziare.com).

Se estimează că în total, românii urmau să cheltuiască circa 6 miliarde lei la Black Friday 2024. Totuși, pe măsură ce piața se maturizează, cumpărătorii devin și mai selectivi: 10% dintre români declarau că evită complet cumpărăturile de Black Friday (dublu față de anul anterior), semn al unui scepticism tot mai mare privind reducerile afișate.

Chiar și așa, „sărbătoarea reducerilor” rămâne unul dintre cele mai așteptate evenimente comerciale ale anului.

De ce cumpărăm compulsiv? Psihologia din spatele febrei Black Friday

Black Friday nu este doar un eveniment de shopping, ci și un experiment psihologic la scară largă. În mod obișnuit, oamenii iau decizii de cumpărare ponderate de buget și nevoi; însă în această zi, emoțiile tind să întreacă logica.

Atmosfera de reduceri masive, timp limitat și mulțimi grăbite creează un mediu în care creierul nostru „primitiv” (denumit de psihologi System 1, cel intuitiv și rapid) preia controlul, în timp ce gândirea rațională (System 2) stă pe locul din spate (som.yale.edu).

Cu alte cuvinte, Black Friday ne face să reacționăm instinctiv la stimuli precum „super ofertă”, „stoc epuizat” sau „ultimele bucăți”, chiar dacă aceste reacții sfidează uneori logica financiară.

Un studiu internațional recent a constatat că doar 38% dintre cumpărători reușesc să se țină strict de lista planificată de achiziții de Black Friday – restul de peste 60% sfârșesc prin a cumpăra impulsiv lucruri neplanificate. Iar consecințele se văd imediat: aproximativ 1 din 3 cumpărători ajunge să returneze ulterior cel puțin un produs cumpărat de Black Friday (semn că decizia luată „la cald” a fost regretată la rece).

Pentru a înțelege de ce suntem atât de vulnerabili la febra cumpărăturilor, trebuie să analizăm câteva mecanisme psihologice cheie care intră în joc de Black Friday.

La nivel psihologic, mai multe fenomene ne influențează comportamentul în această zi:

• Teama de a pierde ocazia (FOMO – Fear of Missing Out). Când vezi pe site un mesaj de genul „Mai sunt 2 produse pe stoc” sau un cronometru care ticăie, simți un mic gol în stomac? Acea anxietate subtilă că ai putea rata oferta activează aversiunea la pierdere din psihicul nostru (psychologytoday.com.) Cu alte cuvinte, durerea de a pierde o oportunitate percepută (sau un produs dorit la reducere) este mai mare decât bucuria de a obține ceva. Marketerii știu asta și folosesc indicii de scarcity (raritate) – stoc limitat, ofertă valabilă doar azi – tocmai pentru a crea urgență și a ne împinge să apăsăm butonul „Cumpără acum” fără prea multe deliberări. FOMO ne dă și iluzia că „dacă nu cumpăr acum, nu mai prind niciodată așa ieftin”, ceea ce nu e neapărat adevărat, dar în febra momentului așa pare.

• Raritatea creează valoare. Principiul rarității spune că oamenii tind să prețuiască mai mult lucrurile care sunt disponibile în cantități limitate. De Black Friday, fiecare reclamă strigă „ofertă limitată”, „număr restrâns de produse”. Percepția că șansa este unică ne amplifică dorința. Acest bias psihologic poate duce la achiziții impulsive – cumpărăm nu neapărat pentru că avem nevoie de acel produs, ci pentru că „dacă nu-l iau eu acum, altcineva îl va lua și eu rămân fără”. Ironia este că uneori stocurile nu sunt chiar atât de limitate sau produsul va reveni la același preț și altădată, dar gândul că e rar ne orbește temporar rațiunea.

• Efectul de turmă (social proof). O altă forță invizibilă este tendința de a ne lua după mulțime. Când vezi fotografii sau filmări cu magazine pline ochi de oameni care se înghesuie la rafturi de Black Friday, îți spui probabil: „Dacă toată lumea cumpără, trebuie să fie ceva de capul acestor reduceri”. Faptul că milioane de alți consumatori participă îți validează propriul impuls de a participa. În online, social proof-ul ia forma numerelor: „1000 de persoane urmăresc produsul”, „vândut în 5000 de bucăți astăzi”. Astfel de informații ne influențează subconștient – ne simțim mai siguri când facem parte din trend și ne e teamă să nu rămânem pe dinafară dacă alții profită și noi nu. Spiritul de turmă a fost util evolutiv (dacă toți fug, fugi și tu!), dar în contextul cumpărăturilor poate duce la decizii nechibzuite, bazate pe ce fac alții în loc de nevoile noastre reale.

• Iluzia „super reducerii” și prețul de referință. Mulți cumpărători de Black Friday se laudă cu „am prins X la jumătate de preț”. Dar cât de reală este reducerea? Psihologic, avem toți un preț de referință în minte pentru diverse produse – o idee despre cât „ar trebui” să coste ceva. Retailerii exploatează acest lucru afișând reduceri raportate la un preț inițial mare, care poate a fost practicat puțin sau deloc. De Black Friday, unele oferte pot fi mai puțin avantajoase decât par, pentru că există discount-uri similare și în alte perioade ale anului, doar că nu sunt promovate agresiv. Totuși, contextul de „sărbătoare a reducerilor” ne face să percepem orice preț tăiat drept o ocazie rară. Un articol din Psychology Today nota că multe companii folosesc prețuri dinamice pe baza datelor despre consumatori, astfel încât ceea ce pare o mega-ofertă de Black Friday ar putea fi găsit și cu altă ocazie la preț similar sau mai mic. Cu toate acestea, an de an stăm la cozi fizice sau virtuale pentru că suntem emoțional convinși că acum e momentul maxim de ieftin – o credință alimentată de marketing, nu neapărat de date obiective.

• Decizii pe bază de emoții, nu logică. Black Friday scoate la iveală homo economicus-ul irațional din noi. Atmosfera de “promoție” declanșează adrenalina și sentimentul de victorie atunci când prinzi un chilipir – practic simți că ai învins sistemul plătind mai puțin. Această satisfacție instantanee e o emoție puternică și poate copleși gândirea critică. Studiile arată că în procesul de cumpărare, creierul emoțional are adesea câștig de cauză în fața celui rațional. De Black Friday, asta e și mai evident: ne entuziasmăm, ne grăbim, “ne ia valul”. În loc să comparăm calm opțiuni, acționăm din instinct – e o veritabilă bătălie psihologică între instincte și rațiune, iar pentru multe cumpărături impulsive, emoția câștigă. Comercianții amplifică intenționat acest hype: muzică antrenantă în magazine, bannere strălucitoare, numărătoare inversă online – toate menite să te facă să simți că trebuie să cumperi acum, lăsând logica la o parte.

• “Shopping momentum” – elanul cumpărăturilor în serie. Ți s-a întâmplat vreodată să intri pe un site de Black Friday cu intenția clară de a cumpăra un singur lucru (să zicem, un telefon), dar după ce l-ai adăugat în coș, să mai pui și o pereche de căști, și un toaster, și ceva haine – lucruri pe care inițial nici nu le aveai în plan? Dacă da, ai fost victima unui fenomen numit de experți shopping momentum – pe românește, avântul cumpărăturilor în lanț. Practic, prima achiziție acționează ca un declanșator psihologic care ne face mai predispuși să continuăm să cumpărăm. Odată ce am spart gheața cu un produs, bariera mentală a cheltuirii banilor scade și trecem mai ușor la al doilea, al treilea… Acest efect ajută să explicăm cum un cumpărător care intenționa să ia “doar un TV” ajunge să umple coșul cu tot felul de produse adiționale. Din păcate, shopping momentum poate duce la regrete ulterioare – cumpărăm lucruri de care nu aveam reală nevoie, doar pentru că eram “pe val” după prima achiziție. Conștientizarea acestui tipar ne poate ajuta să punem frână înainte să ne trezim cu datorii pe card pentru obiecte pe care nici nu le doream inițial.

• Efectul de proprietate (endowment effect). Un alt truc al minții este atașamentul față de obiecte chiar înainte de a le deține propriu-zis. În clipa în care ai adăugat un produs în coș (fizic sau virtual), începi deja să-l percepi ca “al tău”. Simți că ai un fel de drept de proprietate asupra lui, fie și temporar. Acest efect  face dificil să renunți la produs odată ce e în coș – deși încă nu ai plătit, mental te-ai obișnuit cu ideea că îți aparține. Astfel, chiar dacă în ultimul moment te-ai putea răzgândi (“chiar am nevoie de asta?”), efectul de proprietate și teama de a pierde obiectul respectiv (și reducerea aferentă) “câștigă de fiecare dată”. Ne trezim apăsând “Plasează comanda” pentru că, psihologic, am fi resimțit o pierdere dacă am goli coșul. Acesta este același principiu care îi face pe oameni să nu se despartă de lucruri pe care le dețin deja – tindem să supraevaluăm ceea ce considerăm că e al nostru. De Black Friday, doar adăugarea în coș e suficientă ca să declanșeze efectul!

Toate aceste mecanisme – FOMO, raritate, dovadă socială, prețuri de referință, emoție, momentum, efect de proprietate – se combină în mod fericit (sau nefericit) pentru retaileri în ziua de Black Friday.

Rezultatul? Cumpărători care acționează adesea contrar intereselor lor financiare strict raționale, mânați de impuls și psihologie mai mult decât de necesitate.

Desigur, nu toți cădem în aceste capcane în aceeași măsură. Unii consumatori vin cu lista făcută de acasă și bugetul fix, alții se lasă purtați de val. Important este să recunoaștem aceste “fire invizibile” care ne pot manipula comportamentul de cumpărare. În fond, suntem oameni, nu roboți – și e firesc ca emoțiile să ne influențeze. Dar a ști cum o fac ne poate ajuta să reducem excesul și să luăm decizii mai conștiente.

Euforia cumpărăturilor și mahmureala financiară de după

Pentru mulți, Black Friday este urmat de un fel de “hangover” financiar și emoțional. În euforia momentului, ne simțim satisfăcuți – am “prins” oferta, am câștigat meciul reducerilor. Dopamina își face efectul, mai ales când despachetăm cutiile sau plecăm din magazin cu plase pline.

Dar după câteva zile sau săptămâni, pe măsură ce noutatea se estompează, intervine uneori regretul cumpărătorului. Ne întrebăm: Chiar aveam nevoie de toate astea?, Oare chiar a fost o afacere atât de bună?

Statisticile confirmă că o parte considerabilă a achizițiilor de Black Friday sfârșesc întoarse la magazin – semn clar al achizițiilor nechibzuite. Aproximativ 33% dintre cumpărători ajung să returneze un produs cumpărat de Black Friday (som.yale.edu.)

Asta înseamnă timp pierdut cu procedurile de retur și, uneori, frustrări suplimentare. Alții păstrează produsele dar nu le folosesc aproape deloc – rămân trofee ale impulsului prin casă, amintindu-le eventual în fiecare zi de banii irosiți.

Un efect colateral al cumpărăturilor compulsive este depășirea bugetului sau chiar îndatorarea.

Tentat de reduceri, e ușor să justifici: “dacă tot e doar azi la prețul ăsta, hai să iau, lasă că pun pe cardul de credit”. Așa se face că unii consumatori se trezesc în decembrie cu solduri mărite pe card și cu rate de achitat mult după ce entuziasmul achiziției s-a evaporat.

Cu alte cuvinte, Black Friday poate crea o gaură “neagră” în buget, dacă nu suntem atenți.

Un lucru pe care psihologia îl evidențiază este că nu prea ne gândim la alternativă atunci când cheltuim într-un context ca Black Friday. Conceptul de cost de oportunitate (ce altceva ai fi putut face cu banii pe care i-ai cheltuit) rar ne trece prin minte în febra reducerilor

Fiecare 500 de lei “economisiți” la o reducere sunt tot 500 de lei cheltuiți de fapt – bani care ar fi putut merge spre economii, investiții sau altceva util.

Retailerii știu că, paradoxal, consumatorul nu prea calculează ce pierde cheltuind; el vede doar ce câștigă cumpărând la reducere. De aceea în reclame se pune accent pe “ai economisit X lei” mai degrabă decât pe suma finală cheltuită. În mintea noastră, “economia” acoperă faptul că totuși am scos bani din buzunar.

Dacă ne-am întreba mai des “Ce aș mai putea face cu acești bani, în loc să cumpăr acest gadget?”, poate am mai tempera entuziasmul. Studii de la Yale arată că amânarea sau recalcularea costului în termeni de alte posibilități poate domoli impulsul și duce la decizii mai raționale.

Un alt factor de trezire la realitate este durata de viață reală a satisfacției oferite de cumpărături. Un televizor nou, luat la reducere, îți aduce bucurie în primele săptămâni, dar apoi devine noul normal în casă.

Dacă l-ai luat însă pe credit sau sacrificând altceva, povara financiară ar putea dura mai mult decât entuziasmul. În plus, dacă ai făcut compromisuri de calitate doar pentru că era ieftin – de exemplu, ți-ai luat o pereche de pantofi mai ieftini de Black Friday care te cam strâng – disconfortul ulterior îți va aminti constant că “afacerea” n-a fost chiar grozavă. Haina pe care ai cumpărat-o pentru că era 70% reducere, dar pe care nu prea o porți, practic nu a fost ieftină deloc – a fost o risipă de 30% din prețul ei, oricât de mic părea.

Desigur, nu toate cumpărăturile de Black Friday duc la regrete.

Mulți oameni chiar achiziționează lucruri planificate, la prețuri real avantajoase, și se bucură de ele pe termen lung.

Cheia este diferența dintre nevoie și impuls.

Black Friday le amestecă pe cele două, dar cumpărătorul avizat încearcă să și le descurce.

În ultimii ani, s-a observat că o parte din consumatori devin mai cumpătați de Black Friday: folosesc liste, compară prețuri din timp, nu se aruncă la oferte care “sună prea bine”.

Un sondaj MKOR (2024) indică faptul că mulți români tratează Black Friday ca pe o ocazie de a cumpăra în mod inteligent cadouri de Crăciun (23% declară asta) sau produse scumpe pe care altfel nu și le permit (47% urmăresc articole scumpe la reducere) (moneybuzz.ro.)

Asta sugerează o maturizare a pieței – pe măsură ce ne obișnuim cu evenimentul, învățăm să-i vedem și trucurile. Totuși, chiar și cumpărătorii experimentați pot fi prinși pe picior greșit de noutăți sau promoții neașteptate.

În concluzie, e bine să fim conștienți că bucuria Black Friday poate avea un revers dacă nu ne auto-cenzurăm puțin entuziasmul.

Psihologia cumpărătorului ne arată punctele slabe; depinde de fiecare să își pună plase de siguranță – fie că înseamnă să își lase cardul de credit acasă când iese la cumpărături, fie că înseamnă să pună o limită de buget în aplicația de banking, sau pur și simplu să ia o pauză de 10 minute înainte de a apăsa “cumpără” pentru a reevalua la rece.

Uneori, cel mai bun deal de Black Friday este să nu cumperi ceva ce n-ai intenționat și nu-ți trebuie cu adevărat.

Black Friday și aurul: cumpărături impulsive sau investiții inteligente?

Când ne gândim la achizițiile de Black Friday, probabil ne imaginăm cozi la televizoare, console de jocuri, telefoane, electrocasnice și munți de haine la reducere.

Însă Black Friday nu se rezumă doar la bunuri de consum. În mod interesant, febra promoțiilor a cuprins în ultimii ani și zona de investiții în metale prețioase – aur, argint, monede și lingouri. Chiar dacă pare contraintuitiv (la urma urmei, aurul are preț global, nu “se ieftinește” sezonier), dealerii de metale prețioase s-au aliniat trendului și oferă discounturi sau promoții speciale de Black Friday. De exemplu, un dealer american a vândut monede de aur Britannia de 1/10 oz la doar 5$ peste prețul spot al aurului (practic aproape la prețul metalului pur) ca ofertă de Black Friday. Alte companii au dat drumul la vânzări de monede de argint fără adaos (la prețul spot) pentru cantități limitate, sau au oferit livrare gratuită și cashback pentru cumpărători în acea perioadă.

Astfel, Black Friday a devenit “o ocazie esențială anuală și pentru investitorii în metale prețioase”, permițând achiziția de aur și argint cu prime reduse.

În România, unde investițiile în aur au devenit mai populare în ultimul deceniu, nu este exclus ca pasionații să caute oferte și la acest capitol – fie că e vorba de monede de aur disponibile la retailerii online (uneori listate și ele cu mici reduceri sau cadouri promoționale), fie de bijuterii de aur care în mod obișnuit nu prea intră la promoții substanțiale.

Psychologic vorbind, achiziția de aur sau argint în Black Friday se află undeva la intersecția dintre consum și investiție.

Pe de o parte, dacă cumperi o monedă de aur la ofertă, te bucuri de thrill-ul unei achiziții bune, la fel ca la orice alt produs. Pe de altă parte, ai satisfacția că ți-ai plasat banii într-un activ de valoare, nu într-un gadget care se va deprecia rapid.

Un cumpărător rațional ar putea argumenta că e mult mai bine să investești 1000 de lei într-o moneda de argint sau un 2 grame de aur la reducere, decât să-i dai pe un televizor mai mare de care nu aveai neapărat nevoie.

Aurul are potențial de păstrare a valorii pe termen lung – televizorul, nu. În plus, ideea de „aur la reducere” are un farmec aparte pentru investitori, dat fiind că prețul metalului prețios e dictat de piețele internaționale și rareori vezi “discount” la aur. Practic, reducerile de Black Friday (dacă sunt) la astfel de produse vin din micșorarea marjei comerciantului (de exemplu, reducerea primei peste prețul spot al aurului), ceea ce poate fi un moment bun de cumpărat pentru cei care doreau oricum să își mărească rezerva de metal prețios.De mentionat că marjele la metale prețiose nu se compară cu marjele altor bunuri de consum

Totuși, trebuie să fim atenți ca “modul Black Friday” să nu ne afecteze judecata nici când vine vorba de investiții.

Chiar dacă cumperi aur, argint sau alte active considerate sigure, ideal ar fi să o faci în baza unui plan și a unei nevoi reale de diversificare a economiilor, nu doar pentru că scrie “promoție” pe etichetă.

Și aici pot exista capcane: un investitor grăbit ar putea cumpăra monede numismatice scumpe crezând că face o afacere, când de fapt ele au oricum un premium mare; sau ar putea cumpăra metale de la un vânzător necunoscut atras de un preț suspect de mic, riscând să cadă în vreo înșelătorie.

Așa cum cumperi cu mintea trează un televizor, așa ar trebui să cumperi și aur.

O regulă sănătoasă: dacă oricum intenționai să investești într-un anumit produs și apare o reducere de Black Friday la el, atunci e un câștig pentru tine. Dar dacă promoția te determină să cumperi ceva ce nu aveai în plan (fie el și lingou de aur), atunci e același comportament impulsiv ambalat diferit.

Partea pozitivă la achizițiile de aur/argint de Black Friday este că măcar nu vei suferi devalorizarea obiectului cumpărat – un lingou de aur nu “învechește” tehnologic și nu își pierde toată valoarea în câțiva ani, cum se poate întâmpla cu un gadget electronic.

În plus, unii experți financiari ar spune că, dacă tot suntem tentați să cheltuim de Black Friday, poate n-ar strica să redirecționăm măcar o parte spre lucruri cu valoare de durată (cum ar fi investițiile) decât exclusiv spre bunuri de consum trecătoare. Desigur, echilibrul este cheia: nu toți banii în gadgeturi, dar nici toți în monede și lingouri– fiecare își cunoaște prioritățile și portofelul.

Concluzie: Cum împăcăm adrenalina de Black Friday cu înțelepciunea financiară?

Black Friday scoate ce-i mai impulsiv în noi, dar nu trebuie să rămânem neajutorați în fața strategiilor de marketing și a propriilor instincte.

Educația financiară și psihologică sunt cele mai bune antidoturi. E util să știm că suntem supuși acestor bias-uri – data viitoare când simți că “trebuie să cumperi acum, altfel pierzi oferta”, fă un pas înapoi și întreabă-te: Chiar e ultima șansă? Aș fi cumpărat asta dacă nu era la reducere? Dacă răspunsul e “nu”, probabil e impuls, nu nevoie.

Pentru a supraviețui Black Friday fără ”mahmureala de după”, iată câteva sfaturi practice pe care le putem extrage din cele de mai sus:

• Fă-ți un plan înainte. Notează-ți ce produse îți trebuie cu adevărat și bugetul disponibil. Cumpără în primul rând conform listei, ca să nu fii distras de oferte țipătoare la lucruri de care nu ai nevoie. Amintește-ți că majoritatea cumpărătorilor care nu derapează de la plan sunt cei care pornesc cu un plan clar.

• Verifică realitatea reducerii. Înainte să sari pe “mega-ofertă”, aruncă o privire la istoricul prețului (există site-uri și aplicații care îți arată dacă produsul a mai fost la același preț). Dacă vezi că reducerea e umflată artificial, vei fi mai puțin tentat.

• Stabilește-ți limite și folosește instrumente de autocontrol. De exemplu, lasă cardurile de credit acasă când mergi fizic la cumpărături sau dezactivează one-click purchase online. Uneori, fricile noastre (de a rata ocazia) ne pot fi combătute prin frici mai mari – de exemplu, teama de a acumula datorii.

• Gândește-te la costul de oportunitate. Ori de câte ori ești pe punctul de a face o achiziție consistentă, întreabă-te ce altceva ai putea face cu banii respectivi. Poate 2.000 de lei pe un TV nou ar însemna o vacanță de un weekend cu familia – tu ce valorizezi mai mult? Acest exercițiu mental te poate ajuta să prioritizezi. După cum sugerează și cercetătorii, conștientizarea a ce ai putea face cu banii rămași dacă nu cumperi impulsiv poate fi un antidot la tentație (som.yale.edu).

• Nu confunda a economisi cu a cheltui. Dacă ai cumpărat ceva cu 50% reducere, felicitări – ai economisit 50% din prețul inițial, dar ai cheltuit 100% din suma redusă. Ține evidența banilor ieșiți din cont, nu doar a “economiilor” afișate de site.

• După cumpărături, fă o mini-analiză la rece. Scoate produsele din colete, uită-te la ele și evaluează: Sunt mulțumit? A meritat? Dacă imediat după achiziție simți dubii, ia-le ca pe o lecție pentru viitor. Poate data viitoare vei evita un obiect similar. Iar dacă unele produse pot fi returnate și chiar îți dai seama că ai greșit, nu ezita să le returnezi – îți recuperezi banii și înveți ceva din experiență.

La final, Black Friday ar trebui să fie o experiență pozitivă, atât ca terapie prin shopping (dacă tot vrem să ne bucurăm de cumpărături), cât și ca oportunitate de a obține valoare reală pentru banii noștri.

Secretul este să fim cumpărători conștienți, nu simpli pioni în jocul marketingului.  “Finanțele personale țin mai mult de psihologie decât de matematică”. Iar Black Friday este exemplul perfect: deși cifrele (procentele de reducere, prețurile tăiate) par să fie totul, în realitate felul cum reacționăm la ele face diferența.

Dacă reușim să ne înțelegem pe noi înșine ca și consumatori – ce ne motivează, ce ne tentează, unde exagerăm – atunci vom putea profita de Black Friday fără să ne compromitem sănătatea financiară.

Cu un pic de disciplină și claritate, putem transforma Black Friday dintr-o “zi neagră” pentru portofel într-o oportunitate de a cumpăra cu cap, ba chiar de a investi în lucruri de valoare.

Iar asta da satisfacție pe termen lung!