Prăbușirea piețelor financiare pe 5 August 2024: acțiunile au scăzut drastic, aurul rămâne pe poziții
În 5 august 2024, piețele financiare au suferit o scădere dramatică, afectând investitorii din întreaga lume. A fost una dintre cele mai negre zile pentru bursele internaționale din ultimii ani. Semnale au existat: în ultimele zile, piețele financiare au fost martore la o volatilitate semnificativă, influențată de mai mulți factori-cheie, inclusiv vânzările masive de acțiuni Apple de către Berkshire Hathaway, fondul de investiții deținut de magnatul Warren Buffett, de deciziile politicii monetare ale Fed, banca centrala a Statelor Unite ale Americi și indicatorii economici slabi din Japonia.
Publicat de Echipa GoldBars.ro în data de 07.08.2024
Prăbușirea piețelor financiare din 5 August 2024: Impactul, cauzele și efectele asupra investitorilor
 Ce s-a întâmplat cu prețul aurului? Cu criptomonedele?

Criptomonedele și bitcoin au scăzut drastic, dar prețul aurului, după un scurt recul, și-a revenit și se menține pe un trend crescător.

Aceasta zi tumultoasă pe piețele financiare subliniază fragilitatea economiei globale în fața schimbărilor politice și economice majore. Investitorii trebuie să fie pregătiți pentru volatilitate și să își diversifice portofoliile pentru a se proteja împotriva unor astfel de șocuri. Să le luăm pe rând:
Ce s-a întâmplat de fapt? Ce a dus la căderea burselor pe piețele financiare și cum au fost afectați investitorii, inclusiv investitorii in aur?
Un prim motiv ar fi căderea burselor asiatice:
Declinul a început în Asia, unde indicele Nikkei 225 din Japonia a înregistrat o cădere de 12,4%, cea mai mare din 1987 încoace. Această scădere a fost declanșată de decizia Băncii Japoniei din 31 iulie de a majora ratele dobânzilor, ceea ce a dus la o prăbușire a acțiunilor și la retragerea investitorilor străini din cauza aprecierii yenului.
De ce s-a declanșat criza tocmai în Japonia?
Japonia este considerată un punct de reper pe piețele financiare din mai multe motive:
 a. Dimensiunea economiei și a pieței financiare
Japonia are a treia cea mai mare economie din lume, după Statele Unite și China. Economia sa robustă și sofisticată joacă un rol crucial în economia globală, influențând piețele financiare internaționale. Bursa de Valori din Tokyo (TSE) este una dintre cele mai mari și mai lichide piețe de valori din lume, ceea ce o face un barometru important pentru sentimentul investitorilor globali.
 b. Politica monetară și fiscală
Deciziile Băncii Japoniei (BoJ) privind politica monetară au implicații majore pentru piețele financiare globale. Japonia a fost pionieră în utilizarea măsurilor neconvenționale, cum ar fi ratele negative ale dobânzilor și achizițiile masive de active, influențând politicile monetare ale altor bănci centrale. De exemplu, decizia BoJ de a majora ratele dobânzilor a avut repercusiuni imediate asupra piețelor financiare globale, provocând volatilitate și scăderi semnificative în piețele asiatice.
 c. Corelațiile economice și comerciale
Japonia are relații economice și comerciale strânse cu alte economii majore, cum ar fi Statele Unite, China și Uniunea Europeană. Schimbările în economia japoneză pot avea efecte de propagare asupra lanțurilor de aprovizionare și comerțului internațional, afectând piețele financiare din alte regiuni. De exemplu, o încetinire a economiei japoneze poate reduce cererea pentru exporturile altor țări, afectând astfel economiile și piețele financiare respective.
d. Investițiile străine și fluxurile de capital
Japonia este un mare exportator de capital, iar investitorii japonezi dețin active semnificative în străinătate. Schimbările în politica economică sau în condițiile economice din Japonia pot declanșa fluxuri de capital care influențează piețele financiare globale. Deciziile de investiții ale investitorilor japonezi, în special ale fondurilor mari de pensii și ale instituțiilor financiare, pot avea un impact semnificativ asupra prețurilor activelor și a ratelor dobânzilor la nivel global.

Sentimentul pieței și volatilitatea

Japonia este adesea văzută ca un indicator timpuriu al tendințelor globale datorită reacțiilor rapide ale pieței sale la știrile economice și financiare. Volatilitatea din piața japoneză poate semnala schimbări în sentimentul investitorilor, influențând comportamentul piețelor din alte regiuni. De exemplu, scăderile abrupte ale indicelui Nikkei pot provoca reacții similare în piețele europene și americane, pe măsură ce investitorii își ajustează pozițiile în fața noilor riscuri percepute.

În concluzie, Japonia joacă un rol crucial pe piețele financiare globale datorită dimensiunii economiei sale, politicilor monetare influente, corelațiilor comerciale și economice, fluxurilor de capital și capacității sale de a semnaliza schimbări în sentimentul pieței. Acești factori fac din Japonia un barometru important pentru investitorii globali.

Ce sunt sentimentul investitorilor sau sentimentul pieței. Putea fi prevăzută căderea burselor prin analiza acestor indicatori?

Sentimentul investitorilor se referă la atitudinea și percepțiile acestora față de piața financiară sau față de un anumit activ.
Acesta poate fi pozitiv (optimist), negativ (pesimist) sau neutru și poate varia de la un segment de piață la altul. Există mai multe metode și instrumente pentru a măsura sentimentul investitorilor, printre care și  Indicele Volatilității (VIX): Cunoscut și ca „indicele fricii”.  VIX măsoară așteptările pieței cu privire la volatilitatea pe termen scurt.

Cu o zi înainte de declanșarea crizei de pe burse din 5 august 2024, VIX a fost la 23.4. În ziua crizei, VIX a explodat la 54, cel mai înalt nivel de la criza pandemică din 2020, pentru ca apoi să se stabilizeze la 33.96

Acest salt dramatic în VIX indică o creștere bruscă a fricii și incertitudinii în rândul investitorilor, ceea ce a condus la vânzări masive și la prăbușirea piețelor.

Această creștere semnificativă putea fi un semnal de avertizare pentru investitori că urmează o volatilitate crescută, dar nu neapărat o criză iminentă.
Cu alte cuvinte, sentimentul investitorilor poate avea un impact semnificativ asupra piețelor financiare cum ar fi: 
- Mișcări de piață: Sentimentul optimist poate duce la creșterea prețurilor activelor, în timp ce sentimentul pesimist poate provoca vânzări masive și scăderi ale prețurilor.
- Bule speculative: Un sentiment extrem de optimist poate conduce la formarea de bule speculative, unde prețurile activelor cresc la niveluri nesustenabile.
- Panică și prăbușiri de piață: Sentimentul extrem de pesimist poate duce la panică și vânzări masive, cauzând prăbușiri de piață.


Impactul căderii Bursei de la Tokyo asupra piețelor din SUA și Europa:

Piețele europene și americane au urmat rapid, pieței japoneze: Dow Jones Industrial Average a pierdut 2,6%, iar S&P 500 și Nasdaq Composite a scăzut cu 3% și, respectiv, 3,43%. Aceste scăderi au fost influențate de teama de o recesiune în SUA, amplificată de un raport pesimist de pe piața muncii și activitățile de producție în scădere.
Fed-ul a menținut ratele dobânzilor la un nivel ridicat, dar speculațiile privind posibile reduceri viitoare au creat incertitudine pe piețe. Aceste semnale mixte au contribuit la volatilitatea accentuată și la retragerea investitorilor.

În plus, Warren Buffett, prin intermediul conglomeratului său Berkshire Hathaway, a vândut aproximativ 50% din acțiunile Apple, ceea ce a contribuit la o scădere bruscă a prețului acțiunilor cu până la 11% într-o singură zi. Buffett și-a motivat decizia prin nevoia de a optimiza fiscal portofoliul, având în vedere posibilele creșteri viitoare ale taxelor pe câștigurile de capital.

Această mișcare a stârnit îngrijorare pe Wall Street, mai ales că Buffett este cunoscut pentru investițiile sale pe termen lung și pentru evitarea vânzărilor în perioade de incertitudine. Decizia sa de a se reorienta către sectorul energetic, cum ar fi investițiile în Occidental Petroleum, indică o schimbare strategică semnificativă.
Pe lângă decizia lui Buffett, alți miliardari și investitori majori au început să-și reducă expunerea în tehnologie și să se reorienteze către active mai sigure, cum ar fi obligațiunile și metalele prețioase. 

Prețul aurului
Prețul aurului a crescut pe măsură ce investitorii și-au mutat fondurile din acțiuni către active mai sigure. Acest comportament este tipic în perioade de instabilitate economică, aurul fiind văzut ca o protecție împotriva pierderilor de pe piețele bursiere.

Disclaimer

Informațiile prezentate în acest articol cu privire la investițiile în metale prețioase sunt oferite doar în scop informativ și educativ. Acestea nu constituie consultanță financiară, de investiții sau de altă natură și nu ar trebui să fie considerate ca atare. Recomandăm consultarea unui profesionist calificat înainte de a lua orice decizie de investiție. Orice acțiune întreprinsă pe baza informațiilor din acest articol este pe propria răspundere.