Aur
624,34 lei
(-0.79%)
Argint
10,96 lei
(-3.86%)
Platină
322,78 lei
(-4.14%)
Paladiu
247,67 lei
(-1.67%)

Generația Z este generația de oameni născuți, în linii mari, între 1997 și 2012.
Este generația care nu a cunoscut lumea fără internet.
Generația Z a crescut cu:
smartphone-ul în mână,
social media ca limbaj de bază,
informație instant
crize suprapuse (financiare, pandemie, climă, război, anxietate colectivă).
Pentru ei, digitalul nu e un instrument. Este mediul natural de viață.
Nativi digitali – tehnologia e reflex, nu competență învățată
Vizuali și rapizi – preferă video, stories, reels, mesaje scurte
Pragmatici – vor sens, utilitate, impact real
Mai sceptici față de autoritate – verifică, compară, pun la îndoială
Sensibili la autenticitate – detectează repede falsul și marketingul forțat
Interesați de sănătate mentală – vorbesc deschis despre anxietate, burnout, terapie
Mai puțin atașați de „status” – contează experiența și valorile, nu simbolurile clasice
nu idealizează cariera „pe viață”
caută flexibilitate, libertate, sens
sunt mai atenți la siguranța financiară, dar și la echilibru
investesc diferit: educație, experiențe, uneori crypto, uneori aur, dar cu mult research
Millennials au crescut odată cu internetul
Gen Z a crescut în interiorul internetului
Millennials încă „își amintesc înainte”.
Gen Z trăiește doar „acum”.
Generația Z:
schimbă limbajul comunicării,
schimbă marketingul,
schimbă felul în care se construiesc brandurile,
schimbă relația cu munca, banii, autoritatea și identitatea.
Este o generație mai lucidă decât pare, dar și mai fragilă emoțional, tocmai pentru că vede prea mult, prea repede.
Să vedem în continuare cum investește această generație.
În analiza comportamentului financiar, este esențial să se înțeleagă că fiecare individ acționează pe baza unui set de experiențe care reprezintă o fracțiune infinitezimală din istoria lumii, dar care-i modelează în proporție de 80% viziunea despre modul în care funcționează economia.
Pentru Generația Z de pretutindeni, intrarea în viața adultă a fost marcată de o succesiune de evenimente sistemice: criza inflaționistă post-pandemică, tensiunile geopolitice regionale și eroziunea puterii de cumpărare a valutelor fiduciare.
Atunci când un investitor de 22 de ani alege să aloce o parte semnificativă din portofoliu în aur fizic sau active phygital în anul de grație 2025, acesta nu acționează dintr-un conservatorism demodat.
Din contră, pentru o generație care a văzut cum algoritmii pot șterge miliarde de dolari din valoarea unor active digitale în câteva ore, tangibilitatea aurului oferă o formă de control pe care nicio platformă digitală pură nu o poate garanta.
Această logică se aliniază cu teza că toate comportamentele economice au sens dacă se dețin suficiente informații despre contextul ”actorilor”. iar unul dinte actori este această generație Z.
Investitorii din Generația Z tind să utilizeze aurul ca pe o asigurare geopolitică. Într-o epocă a războaielor comerciale și a incertitudinii politice, aurul reprezintă suveranitatea financiară autentică, nefiind legat de datoriile unui stat sau de politicile unei bănci centrale specifice. Această dorință de independență este motorul principal din spatele creșterii alocării medii de aur în portofoliile Z și Millennials, care a sărit de la 17% în 2023 la 29% în 2024 și a continuat să crească în 2025.
Dacă aurul fizic este „Bitcoin-ul vechi”, activele phygital reprezintă upgrade-ul necesar pentru secolul XXI.
Termenul „phygital” descrie fuziunea dintre proprietatea asupra unui activ fizic și beneficiile utilității digitale.
Phygital vine din combinarea cuvintelor physical (fizic) și digital.
phygital = experiență fizică + componentă digitală, integrate într-una singură.
Pentru Generația Z, acest hibrid rezolvă problemele logistice ale aurului (stocare, transport, divizibilitate) fără a sacrifica siguranța activului tangibil.
Pentru un tânăr investitor român, posibilitatea de a deține o fracțiune de uncie de aur pe telefonul mobil, cu certitudinea că acel token corespunde unui lingou fizic auditat, este punctul de intersecție perfect între vechea și noua economie. Este „digital gold” realizat corect, unde blockchain-ul servește ca registru de proprietate imuabil, nu doar ca vehicul speculativ.
În România, interesul tinerilor pentru aur este alimentat de o neîncredere sistemică în instrumentele de economisire tradiționale. Cu o inflație care a erodat puterea de cumpărare a leului semnificativ în ultimul deceniu, tinerii au înțeles că „banii în bancă” sunt un activ care se depreciază programat.
Deși Generația Z a fost adesea asociată cu investiții de tip „YOLO” (You Only Live Once) în criptomonede obscure, anul 2025 arată o maturizare. Tinerii români adoptă acum o strategie de tip „core-satellite”, unde aurul fizic sau phygital formează nucleul stabil (core), în timp ce acțiunile tech sau crypto reprezintă sateliții volatili.
Un aspect cheie este dorința de a evita „eroarea prognozei”. Deoarece majoritatea oamenilor sunt mai puțin previzionari ai propriilor nevoi viitoare, deținerea unui activ universal acceptat precum aurul oferă opționalitate – cea mai mare valoare pe care o pot cumpăra banii.
Educația financiară a Generației Z nu mai are loc în sucursalele bancare, ci pe platforme precum YouTube și TikTok. Hashtag-uri precum #GoldTok au generat milioane de vizualizări în 2025, democratizând accesul la informații despre puritatea aurului (999.9 vs aliaje), certificarea LBMA și importanța seifurilor personale. Această educație peer-to-peer a redus bariera de intrare, făcând ca achiziția primului lingou de aur de 2 grame să fie percepută ca un rit de trecere în maturitatea financiară.
Tinerii investitori preferă aplicațiile fintech și platformele web optimizate pentru mobil. Dealerii care oferă calculatoare de preț în timp real (cum este și goldbars.ro), legate de cotația bursei de la Londra (LBMA), și procese de checkout simplificate au un avantaj competitiv masiv.
În 2025, investitorii români au înțeles că un dolar mai puternic combinat cu o creștere a cotației aurului acționează ca un multiplicator de valoare pentru activele lor. Aceasta este o formă de „compunere a siguranței” care protejează portofoliul împotriva riscurilor valutare locale.
Generația Z din România a redescoperit aurul nu ca pe un metal vechi, ci ca pe o tehnologie de conservare a valorii care a supraviețuit fiecărui sistem monetar din ultimele cinci milenii. În 2025, aurul a devenit „Bitcoin-ul fizic” – un activ descentralizat, limitat și tangibil, care oferă o ancoră într-o lume digitală volatilă.
Integrarea activelor phygital promite să elimine ultimele bariere în calea adopției masive, oferind lichiditate 24/7 și divizibilitate on-chain.
De ce să cumpăr aur fizic în loc de aur digital pe platforme de trading?
Aurul fizic (lingouri, monede) elimină riscul de contrapartidă. Dacă o platformă digitală se închide sau are probleme tehnice, accesul la investiție poate fi blocat. Aurul fizic rămâne în posesia dumneavoastră și poate fi vândut oriunde în lume.
Este aurul de investiție pur de 24K mai bun decât bijuteriile?
Absolut. Aurul de investiție este scutit de TVA în România, în timp ce bijuteriile includ TVA, costuri de manoperă și adaosuri de brand care nu se recuperează la revânzare. Bijuteriile sunt un obiect de lux, lingourile sunt un instrument financiar.
Care este dimensiunea ideală a unui lingou pentru un începător?
Pentru bugete mici, lingourile de 2.5g sau 5g sunt cele mai accesibile. Totuși, lingourile de 10g sau 20g oferă adesea un preț per gram mai bun, deoarece costurile de producție și ambalare sunt distribuite pe o cantitate mai mare de metal.
Cum pot verifica dacă aurul cumpărat este autentic?
Cumpărați doar de la dealeri autorizați. Produsele trebuie să vină în blistere sigilate (ex. Kinebar), cu număr de serie unic și certificat de autenticitate. Dealerii serioși oferă și servicii de verificare prin metode nedistructive în locațiile lor.
Ce se întâmplă cu prețul aurului dacă dobânzile bancare scad?
În general, există o relație inversă: când băncile centrale scad dobânzile, aurul tinde să crească, deoarece devine mai atractiv în comparație cu depozitele bancare care oferă randamente mai mici.
Acest articol este oferit exclusiv în scop informativ și educațional și nu constituie consultanță financiară, recomandare de investiții sau ofertă de vânzare. Investițiile în metale prețioase și active digitale implică riscuri semnificative, inclusiv pierderea parțială sau totală a capitalului investit. Performanțele istorice nu garantează rezultate viitoare. Se recomandă consultarea unui specialist financiar autorizat înainte de a lua orice decizie de investiție. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate pe baza acestui conținut.