Capturarea președintelui Venezuelei (ianuarie 2026)

În ianuarie 2026, o operațiune americană a arestat președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, declanșând un nou val de tensiuni globale. Aurul a sărit cu aproape +3% într-o singură zi, atingând cotații record pentru acea perioadă (~4.450 USD/uncie). Argintul a urcat și mai puternic (aproximativ +7%). Piața a perceput riscul geopolitic ca pe o amenințare la adresa ofertei și stabilității internaționale.

În România, presa economică a relatat că prețul aurului a crescut cu până la 2,1% și argintul cu ~5% după vestea capturării lui Maduro. Companiile miniere au profitat imediat: acțiunile Seabridge Gold au urcat cu peste 6%, iar Rusoro Mining – un jucător istoric din Venezuela – a sărit cu +18% pe bursă în ziua respectivă. Chiar și giganți precum Newmont (cel mai mare producător mondial de aur) și-au văzut acțiunile crescând cu câteva procente.

Referendumul Brexit din iunie 2016 (Marea Britanie)

În noiembrie 2015 și iunie 2016, un subiect fierbinte a cuprins Marea Britanie: rămâne în UE sau nu.

Când votul „Brexit” a șocat lumea (23 iunie 2016), prețul aurului a explodat – sărind cu +4,8% într-o singură sesiune de tranzacționare și atingând peste 1.358 USD/uncie.

Pe fondul turbulențelor, bursa londoneză a resimțit șocul: GBP a scăzut brusc, iar titlurile companiilor financiare și de consum s-au depreciat.  Agentia de presă Reuters consemna atunci că investitorii „s-au refugiat în aur” după vot, iar statele financiare internaționale căutau să limiteze panica. De remarcat că mai multe luni mai târziu, randamentul aurului a continuat să rămână ridicat datorită incertitudinilor Brexit.

Războiul Israel-Hamas (octombrie 2023)

La 7 octombrie 2023, atacul Hamas asupra Israelului a declanșat unul dintre cele mai grave conflicte din Orientul Mijlociu recent.

Investitorii, îngrijorați de extinderea războiului, au fugit din nou spre aur care a urcat cu 3,2% într-o singură zi (13 octombrie)și peste +5% pe săptămână. În timpul acestui salt rapid, argintul a crescut ~+4%.

Acest nivel a fost cel mai înalt atins de aur după câteva luni de corecții. În România, cererea s-a reflectat și pe piața locală: potrivit presei naționale și declarațiilor principalilor dealeri de metale pretioase (printre care și goldbars.ro) după atacul din octombrie 2023 cererea de aur a crescut cu 47% față de perioada precedentă, iar românii au cumpărat aur,  lingouri și monede, mai mult ca niciodată.

Pe plan internațional, bursa din Tel Aviv a scăzut, iar prețul barilului de  petrolul a urcat temporar. În paralel, acțiunile unor companii de apărare sau miniere aurifere au crescut, deși date concrete pentru companii specifice în acest interval sunt limitate.

Per ansamblu, hopul în prețul aurului a fost considerabil, reconfirmând rolul acestuia ca refugiu în crize regionale.

Invazia Rusiei în Ucraina (februarie 2022)

În februarie 2022, odată cu atacul Rusiei asupra Ucrainei, piețele globale au intrat în panică. Aurul a reacționat imediat: în perioada premergătoare și primele zile ale războiului, aurul spot a urcat cu circa +1,6% (până la ~1.855 USD/uncie pe 11 februarie), marcând cel mai mare nivel din acea perioadă. Argintul a urcat de asemenea cu intr o singură zi (~+1,3%).

Instabilitatea creată de conflict (în perspectiva unui război extins în Europa) a dus la scăderea burselor internaționale. În România, românii au reacționat prompt: după invazie, vânzările de aur au crescut cu ~25% în doar o singură lună.

Metale precum platina (necesară în industrie) au avut creșteri și ele (din cauza temerilor legate de energie și producție industrială), dar mai modeste. De cealaltă parte, acțiunile companiilor energetice europene au crescut inițial, îngrijorările privind inflația decuplând o parte din efectul de refugiu al aurului.

Criza pandemică de COVID-19 (martie 2020)

În martie 2020, pandemia COVID-19 a intrat în faza critică, iar guvernele din întreaga lume au început carantine și stare de urgență. În această atmosferă de extremă aversiune la risc, aurul a crescut abrupt:.

De exemplu, pe 5 martie 2020 prețul spot al aurului a urcat cu +1,9%, atingând ~1.666 USD/uncie. Același val de panică a dus la deprecierea acțiunilor (Dow Jones a pierdut peste 10% într-o singură zi, pe 12 martie).

Argintul a sărit și el (~+1,1%). Impactul a fost scurt, deoarece băncile centrale au intervenit agresiv. Însă evenimentul a reamintit natura aurului ca asset de refugiu în perioadele în care se prăbușește economia reală.

Atacurile SUA asupra liderilor militari iranieni (ianuarie 2020)

La început de 2020, președintele Donald Trump a ordonat un atac aerian la Bagdad care l-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani (3 ianuarie 2020). Acesta a fost un moment de escaladare puternică a tensiunilor dintre SUA și Iran. Reacția piețelor a fost rapidă: aurul a câștigat imediat +1,3%, urcând la ~1.549 USD/uncie (atestând cea mai ridicată cotă de după septembrie 2019).

U.S. futures la aur au sărit ~+1,6%. Argintul a urcat mai modest (~+0,7%). Piețele de acțiuni au scăzut și ele de frica unui conflict care să ar fi putut să afecteze lumea întreagă. Reuters nota atunci că că “tensiunile geopolitice” au fost motorul creșterii aurului atunci.

Este unul dintre momentele recente în care o acțiune militară punctuală a “împins” imediat valoarea metalului galben.

Cutremurul și tsunami-ul din Japonia (martie 2011)

În martie 2011, Japonia a fost lovită de un cutremur urmat de tsunami și de criza nucleară de la Fukushima. Panica și incertitudinile au trimis aurul la noi maxime: pe 7 martie 2011, spot aurul a atins recordul de 1.444 USD/uncie  

Acest nivel era cel mai ridicat preț al aurului de până atunci. Creșterea de (~4% în săptămâna cutremurului) a fost alimentată de investitorii japonezi care cumpărau masiv lingouri de aur pentru a-și proteja averea de volatilitatea piețelor.

De asemenea, pe fondul scăderii yenului (japonezii cumpără aur când moneda lor se devalorizează) și a creșterii petrolului, aurul s-a consolidat la valori ridicate. În același timp, acțiunile companiilor energetice (nucleare) au scăzut, iar marile burse globale au deschis pe minus după știrea dezastrului.

Lovitura de stat eșuată în Turcia (iulie 2016)

La 15 iulie 2016, o grupare militară a încercat să răstoarne guvernul din Turcia. În timpul conflictului, s-a observat un val temporar de cumpărări de aur ca safe-haven. Reuters nota că „în timpul desfășurării tentativei de lovitură, activele de refugiu precum yenul și aurul au crescut”

Aurul a urcat ușor în acele zile, dar saltul a fost de scurtă durată – piețele globale au perceput rapid că situația rămâne sub control. Totuși, acest episod arată cum o criză politică neașteptată (chiar dacă a eșuat) poate genera un impuls de capital către aur. În consecință, acțiunile Turciei au scăzut brusc în acele ore (piața bursieră de la Istanbul a picat ~4,8% la un moment dat și lira s-a devalorizat. Pe termen scurt, investitorii au fugit către (aur și obligațiuni), iar apoi au dat înapoi pe măsură ce situația s-a liniștit.

„Furtuna” din 2011: criza datoriei și fragilitatea economiei globale

Nu toate ”salturile” au un lider politic clar – uneori, creșterea pretului la aur și argint este dată de o “bulă” de îngrijorare generală.

Un exemplu e primăvara lui 2011, când o combinație de factori a făcut aurul să crească vertiginos. Pe 20 aprilie 2011, aurul a trecut de pragul de 1.500 USD/uncie pentru prima dată, impulsionat de temerile legate de inflație, creșterea datoriei americane (criza plafonului datoriei) și turbulențele din Europa.

Analiștii descriau atunci un „perfect storm” global, care împingea investitorii spre aur. În consecință, în anul 2011 aurul a urcat cu ~27%, iar argintul a depășit 44 USD/uncie (nivel record în 31 de ani).

În această perioadă, acțiunile băncilor și titlurile guvernamentale riscante au suferit, în timp ce lanțurile miniere de aur (NEM, GOLDB, altele) au avut performanțe mult peste medie.

Retrogradarea ratingului SUA (august 2011)

La începutul lui august 2011, agenția Standard & Poor’s a coborât surprinzător ratingul de credit al SUA de la “AAA” la “AA+”.

Panica a fost imediată: pe 8 august aurul a depășit 1.700 USD/uncie pentru prima dată. În câteva zile, aurul a câștigat aproape +20% față de începutul anului 2011, pe măsură ce bursele mondiale se prăbușeau (indicele S&P500 coborâse ~7,2% săptămâna precedentă).

Argintul a sărit puternic și el cu (+4,1% într-o zi.

Putem spune că o decizie tehnică de rating („acțiune a liderilor financiari mondiali”) a pus o presiune imensă pe încrederea piețelor. Atunci, companiile de aur (Gold ETFs, Newmont, Barrick, etc.) au explodat, în timp ce dolarul a scăzut. 

În toate aceste cazuri vedem cum se aplică o vorbă veche românească: „unde dai și unde crapă”: o criză (de la un atac sau decizie politică majoră) lovește într-un loc, dar efectul său se „rostogolește” în altă parte.

Cifrele de mai sus arată cum, chiar peste ani și continente, investitorii reacționează similar la știrile alarmante.

Practic, oriunde ”iese foc”, aurul devine ”extinctorul” preferat al investitorilor.