Ce este Bitcoin și este halving când vorbim de cryptomonede?

Bitcoin a fost prima criptomonedă funcțională, lansată în ianuarie 2009.

Inventatorul său, Satoshi Nakamoto, a integrat în Bitcoin concepte existente din comunitatea criptografică (precum blockchain și proof-of-work) pentru a rezolva o problemă cheie: cum să previi copierea sau “dublarea” banilor digitali (așa-numita problemă a dublei cheltuieli).

Reușita lui Satoshi a fost să creeze un registru public (blockchain-ul Bitcoin) în care fiecare tranzacție este verificată de o rețea globală de computere, eliminând astfel nevoia de a avea o bancă ce garantează tranzacțiile.

Primii ani ai Bitcoin au fost marcați de adopție lentă și preț infim. O anecdotă celebră este că în mai 2010 un programator a plătit 10.000 BTC pentru două pizza – prima tranzacție comercială în Bitcoin, care la acea vreme valorau doar ~$41.

Peste un deceniu, aceeași cantitate de BTC ar fi valorat peste 500 de milioane de dolari, ilustrând creșterea uluitoare a acestei monede digitale. Bitcoin a trecut prin mai multe cicluri de boom și crash: de la câțiva cenți în 2009 la ~$30 în 2011, apoi până la ~$1.200 în 2013, $20.000 în 2017 și un maxim de ~ $69.000 în 2021, urmate de scăderi abrupte.

Bitcoin a depășit pragul de 120.000 dolari 14 iulie 2025 urmat de scaderi.

Sursa: XTB

Aceste fluctuații au atras atât entuziasmul investitorilor, cât și scepticismul multora, însă au demonstrat și reziliența criptomonedei – după fiecare prăbușire majoră, Bitcoin și-a revenit la niveluri și mai înalte.

După Bitcoin au apărut mii de alte criptomonede (altcoin-uri), fiecare propunând inovații sau cazuri de utilizare diferite. În 2015, de exemplu, a fost lansat Ethereum, o platformă blockchain care a introdus contractele inteligente (smart contracts) și a extins potențialul criptomonedelor dincolo de plăți, permițând dezvoltarea de aplicații financiare descentralizate (DeFi), NFT-uri și altele.

Astăzi există peste 10.000 de criptomonede în circulație, de la monede axate pe confidențialitate (precum Monero) până la token-uri legate de proiecte din gaming sau energie. Totuși, piața este dominată de câțiva jucători mari: Bitcoin și Ethereum reprezintă o parte majoritară din capitalizarea totală, alături de alte monede cunoscute precum Binance Coin (BNB), Ripple (XRP), Cardano (ADA) sau Solana. Cu alte cuvinte, deși numărul criptomonedelor este imens, doar o mică fracțiune au cu adevărat succes și adopție pe scară largă – multe proiecte eșuează sau rămân obscure.

Un aspect definitoriu al istoriei cripto este anonimitatea creatorului Bitcoin.

Identitatea lui Satoshi Nakamoto rămâne necunoscută, ceea ce adaugă un aer de legendă întregii povești. Totuși, impactul său este cât se poate de real: a pus bazele unei industrii de trilioane de dolari, a inspirat inovații tehnologice și a schimbat discuția globală despre ce înseamnă banii și cine ar trebui să controleze emisia lor.

Astăzi, marile instituții financiare și guvernele nu mai pot ignora criptomonedele – unele fonduri de investiții și companii listate la bursă (precum Tesla sau MicroStrategy) au adăugat Bitcoin în rezervele lor, iar băncile centrale explorează propriile monede digitale. Pe scurt, de la un manifest anonim postat online în 2008, criptomonedele au devenit un fenomen financiar global, atrăgând atât entuziaști convinși că reprezintă viitorul banilor, cât și critici precauți.

Cum funcționează criptomonedele? – Blockchain, tranzacții și securitate

La baza funcționării oricărei criptomonede stă o tehnologie revoluționară numită blockchain. Un blockchain este practic un registru digital distribuit pe mii de calculatoare din întreaga lume.

Imaginați-vă un jurnal public în care fiecare pagină (bloc) conține o listă de tranzacții. Fiecare bloc nou conține un rezumat (un hash criptografic) al blocului anterior, legându-le între ele într-un lanț securizat. Astfel, ca să modifici o tranzacție din trecut, ar trebui să schimbi acel bloc și pe toate cele care îi urmează – lucru considerat practic imposibil datorită puterii de calcul necesare.

Această structură face ca blockchain-ul să fie imutabil (nu poate fi modificat retroactiv) și transparent (oricine poate verifica istoricul tranzacțiilor).

Mining-ul de criptomonede este procesul prin care se validează tranzacțiile și se creează monede noi în sistem.

Cum se crează noii bitcoini?

În rețeaua Bitcoin, există calculatoare speciale (numite noduri) care ajută la verificarea tranzacțiilor. Ele concurează între ele pentru a rezolva un fel de puzzle matematic. Primul care găsește soluția are voie să adauge un nou „bloc” de tranzacții în registrul public, numit blockchain.

Pentru această muncă, primește o recompensă: bitcoini nou creați + taxele de tranzacție din acel bloc. Acest proces se numește Proof of Work (dovada muncii), pentru că nodurile trebuie să depună efort real – adică să folosească multă putere de calcul și energie electrică – pentru a securiza rețeaua și a ține evidența tuturor tranzacțiilor.

Un rezultat important al acestui proces este că așa iau naștere noii bitcoini. La fiecare aproximativ 10 minute, este validat un bloc nou, iar cu el intră în circulație o cantitate prestabilită de monedă.

Dar aici intervine un detaliu crucial: această cantitate nu rămâne mereu la fel.

În termeni simpli, halving-ul oprește “multiplicarea” necontrolată a monedelor. Dacă nu ar exista acest eveniment, ”nodurile” ar continua să primească 50 BTC per bloc la nesfârșit, inundând piața cu monede noi și devalorizându-le.

În schimb, prin înjumătățiri succesive, Bitcoin devine mai rar pe măsură timpul trece – la fel cum aurul devine mai greu de extras pe măsură ce exploatăm zăcămintele.

De fapt, ritmul de creștere al ofertei de Bitcoin scade treptat (de la ~6,9% pe an înainte de 2012 la ~1,7% după 2020 și sub 1% după 2024), apropiindu-se asimptotic de zero la orizontul anului 2140 când ultimul BTC va fi produs.

Această politică monetară predictibilă este înscrisă în cod și nu poate fi modificată decât dacă imensa majoritate a rețelei este de acord – un mecanism ce conferă încredere investitorilor că Bitcoin nu va suferi de hiperinflație.

Halving-ul are și un impact economic major, mai ales prin efectul asupra raportului cerere-ofertă.

Reducând brusc oferta de monedă nouă care intră pe piață, creează un șoc de ofertă care, într-un context de cerere constantă sau crescândă, tinde să pună presiune ascendentă pe preț.

Istoric, fiecare halving Bitcoin a fost urmat de creșteri semnificative de preț în anii următori.

De pildă, după halving-ul din 2012, Bitcoin a avut un bull market spectaculos în 2013; la fel, după evenimentul din 2016, prețul a explodat în 2017; iar ultimul halving (mai 2020) a precedat raliul până la $69k din 2021. O privire înapoi la ciclurile trecute arată clar cum de fiecare dată limitarea ofertei a fost catalizatorul unui bull run. Desigur, correlația nu garantează cauzalitatea – și alți factori de piață au jucat un rol – însă mulți investitori așteaptă halving-urile cu optimism, considerându-le momente cheie pentru dinamica pieței cripto.

Este important de menționat că, pe termen lung, halving-urile fac din Bitcoin o monedă cu o inflație controlată și descrescătoare. Dacă la început Bitcoin a fost uşor inflaţionist (pentru a stimula participarea timpurie a minerilor), cu timpul s-a transformat într-un activ din ce în ce mai deflaţionist în termeni de ofertă nouă. În prezent, rata de emisie anuală a Bitcoin este deja mai mică decât a aurului (care crește ~1.6% pe an din extracție) și va scădea în continuare.

Această raritate predictibilă este un element central al valorii Bitcoin, asemănător cu raritatea resurselor naturale prețioase.

De ce cresc și scad prețurile criptomonedelor?

Criptomonedele sunt cunoscute pentru volatilitatea ridicată – prețurile lor pot urca sau coborî dramatic pe perioade scurte.

Dar ce anume determină aceste mișcări? În esență, ca la orice activ, prețul este dictat de cerere și ofertă. Când mai mulți oameni vor să cumpere decât să vândă (cererea depășește oferta disponibilă), prețul urcă. Când se întâmplă opusul (oamenii vor să vândă și cererea scade), prețul coboară.

Bitcoin are un număr limitat în circulație, iar noii bitcoini sunt creați într-un ritm tot mai lent (datorită halving-ului), așa că cererea trebuie să țină pasul cu această ofertă în scădere pentru a menține prețul stabil. Dacă cererea explodează brusc (cum am văzut în diverse bull market-uri alimentate de entuziasm), chiar și sume relativ moderate de bani pot mișca piața în sus, pentru că piața cripto – deși a ajuns la trilioane ca valoare totală – este încă mică în comparație cu piețele valutare tradiționale.

Totodată, prețul criptomonedelor este influențat de multiple alte forțe:

• Încrederea și sentimentul investitorilor: Dacă oamenii cred în viitorul unei monede, sunt dispuși să o cumpere și să o dețină pe termen lung. Evenimente precum adoptarea Bitcoin de către companii mari sau declarații pozitive din partea unor investitori faimoși (de ex. anunțul că Tesla a cumpărat Bitcoin în 2021) pot crește brusc încrederea și cererea. Pe de altă parte, pierderea încrederii – poate din cauza unui breșe de securitate, a interzicerii de către un guvern major sau a unei perioade lungi de declin – poate duce la vânzări masive și prăbușiri de preț.

• Hype-ul mediatic și rețelele sociale: Criptomonedele, mai mult decât alte active, sunt extrem de sensibile la știri și buzz. O mediatizare intensă poate atrage noi cumpărători dornici de câștig (FOMO – fear of missing out), ceea ce amplifică creșterea prețului peste nivelul justificat de fundamente. Astfel se pot forma bule speculative, urmate apoi de corecții dureroase când entuziasmul se stinge. Exemplul clasic este bula ICO-urilor din 2017 sau mania pentru anumite meme coins.

• Reglementări și factori externi: Deciziile guvernamentale și reglementările au un impact major. De pildă, atunci când China a interzis platformele cripto și mining-ul, piața a resimțit un șoc negativ. Invers, când țări ca El Salvador au adoptat Bitcoin ca monedă legală sau când marile burse din SUA au început să lanseze produse financiare bazate pe Bitcoin, acestea au dat credibilitate și au stimulat cererea. Mediul economic general contează și el: un context de inflație ridicată sau instabilitate financiară poate crește interesul pentru Bitcoin ca hedge (protecție), pe când o recesiune severă poate diminua apetitul pentru active riscante, inclusiv cripto.

• Competiția și inovația tehnologică: În ecosistemul cripto apar mereu proiecte noi. Dacă o tehnologie nouă promite să rezolve limitele actuale (de ex., viteza tranzacțiilor sau consumul energetic), investitorii pot roti fonduri dintr-o monedă în alta. De asemenea, alte criptomonede (altcoins) pot concura pentru locul de lider. Până acum, Bitcoin și-a menținut statutul de “monedă reper” datorită efectului de rețea și încrederii că este cea mai sigură, însă apariția unei tehnologii mult superioare ar putea, teoretic, să îi afecteze cererea în viitor.

În spatele acestor factori expliciți, nu trebuie uitat că la urma urmei prețul este stabilit de oameni, cu toate impulsurile și emoțiile lor.

Piețele cripto caută constant prețul corect prin tranzacțiile a sute de mii de participanți individuali. Sentimentul poate trece rapid de la euforie la panică: lăcomia excesivă poate duce la supraevaluare, iar frica bruscă poate provoca prăbușiri.

Acest comportament uman face ca volatilitatea să fie inerentă pentrru Bitcoin și pentru alte criptomonede. După cum observa un analist, la cât de volatil e Bitcoin, în câțiva ani un BTC ar putea valora milioane de dolari sau aproape nimic – depinde de adopție, cerere și factori imprevizibili.

Asta nu înseamnă că Bitcoin “nu valorează nimic” sau că va dispărea, ci că incertitudinea este încă mare într-un domeniu atât de tânăr. De aceea, deși creșterile amețitoare atrag mulți investitori, este crucial ca oricine investește în cripto să fie conștient de riscuri și pregătit pentru fluctuații mari de preț.

În ciuda volatilității, cu timpul Bitcoin a căpătat o reputație de “valoare de refugiu” în ochii multora, similar cu aurul.

În perioade de inflație sau nesiguranță economică, unii investitori văd Bitcoin ca pe o protecție împotriva devalorizării monedelor tradiționale, datorită ofertei sale limitate și independente de deciziile băncilor centrale (economictimes.indiatimes.com.

Alții îl consideră un activ speculativ, un pariu pe viitorul tehnologiei financiare. Probabil ambele perspective au un sâmbure de adevăr – Bitcoin evoluează într-o combinație de monedă digitală și activ de investiții.

Cert este că, astăzi, criptomonedele nu mai pot fi privite ca o glumă: prea mulți oameni inteligenți și prea multe resurse sunt dedicate acestui domeniu pentru a-l ignora. Totodată, rămâne valabil avertismentul că investițiile în crypto pot aduce câștiguri spectaculoase, dar și pierderi usturătoare – e o piață unde prudența și orizontul pe termen lung sunt esențiale.

Bitcoin vs. Aur: Este criptomoneda noul “aur digital”?

Bitcoin a fost adesea supranumit „aur digital”, datorită paralelei cu metalul prețios ca activ rar și rezervă de valoare. Și, într-adevăr, există asemănări clare între Bitcoin și aur.

Creatorul Bitcoin s-a inspirat explicit din mecanica aurului: oferta de bitcoin este limitată la 21 de milioane de monede, conferindu-i raritate, iar moneda este divizibilă în unități extrem de mici (un bitcoin are 100 de milioane de satoshi, deci se poate folosi fracționat, similar cum aurul poate fi tranzacționat în grame).

Mai mult, atât aurul, cât și bitcoinul trebuie “produși” – aurul prin muncă fizică în mină, Bitcoin prin procesul digital de mining descris mai sus, care consumă resurse si servere uriașe.

În ambele cazuri, pe măsură ce ne apropiem de epuizarea resursei (zăcăminte bogate de aur sau ultimii bitcoini), efortul marginal de extragere crește, sporind raritatea relativă.

Atât aurul, cât și Bitcoinul au deci o ofertă limitată natural sau algoritmic, spre deosebire de monedele fiat care pot fi emise teoretic nelimitat de băncile centrale.

O altă asemănare este statutul de activ investițional de refugiu: investitorii apelează la aur de secole pentru a-și proteja averea în vremuri tulburi, iar astăzi mulți văd Bitcoin în același rol – o protecție împotriva inflației galopante sau a instabilității financiare.

De altfel, în ultimii ani, Bitcoin a început să fie comparat direct cu aurul în portofoliile de investiții. Unele fonduri și-au redus deținerile de aur în favoarea Bitcoin, considerând că acesta din urmă are un potențial de creștere mai mare, dat fiind că este relativ la început ca “magazin de valoare” digital.

Există însă și diferențe importante:

• Istoric și volatilitate: Aurul are în spate mii de ani de istorie . Bitcoin are doar ~15 ani și evoluează într-un ritm mult mai rapid și imprevizibil. Prețul aurului oscilează, dar în general mult mai puțin dramatic decât al Bitcoin. Pentru cine vizează stabilitatea, aurul rămâne mai puțin volatil.

• Utilitate intrinsecă: Aurul are utilizări industriale și în bijuterii, pe lângă rolul monetar. Bitcoin, ca activ digital, își bazează valoarea aproape exclusiv pe funcția de monedă și pe rețeaua sa. Unii critici subliniază că dacă dispare cererea investițională, Bitcoin nu are alt scop – pe când aurul tot va fi folosit (de exemplu, în electronice, medicină, etc.). Pe de altă parte, susținătorii Bitcoin argumentează că utilitatea monedei digitale vine din rețeaua sa globală de tranzacții și din aplicațiile care se pot construi peste blockchain (contracte inteligente, transferuri rapide de valoare ș.a.).

• Decentralizare vs. tangibilitate: Bitcoin este pur digital, nu poți să îl atingi sau să-l ții într-un seif personal (poți deține cheia privată, dar moneda “trăiește” în rețea). Pentru unii investitori tradiționali, asta e un minus – preferă siguranța tangibilă a lingourilor de aur. Pentru alții, faptul că Bitcoin este facil de stocat și transferat oriunde în lume instantaneu reprezintă un avantaj enorm față de metalul greu și dificil de transportat.

• Reglementare: Aurul este reglementat de piețe de sute de ani și e deținut de băncile centrale ca rezervă strategică. Bitcoin abia începe să fie reglementat, și încă există incertitudini juridice în diferite țări privind statutul său (marfă, valută, securitate financiară etc.). Acest context face ca unii să considere Bitcoin mai riscant sau speculativ comparativ cu aurul.

În concluzie, Bitcoin și aurul împărtășesc conceptul de valoare prin raritate și încredere, dar îl manifestă diferit.

Unii analiști îi privesc complementar: aurul pentru conservarea avuției cu risc scăzut, Bitcoin pentru potențial de creștere și rol în economia digitală. De altfel, tinerii investitori tind să fie mai atrași de “aurul digital”, în timp ce generațiile mai vechi rămân fidele aurului clasic – un schimb de gărzi interesant în universul investițiilor.

Indiferent de preferință, ambele active servesc ca mijloace de păstrare a puterii de cumpărare în afara monedelor fiat, care se pot devaloriza în timp.

Concluzii

Criptomonedele au parcurs un drum remarcabil de la apariția Bitcoin în 2009 până în prezent. Am văzut cum inovația tehnologică (blockchain-ul) a permis crearea unor bani digitali feriți de controlul centralizat, cum mecanisme precum halving-ul au garantat raritatea și protecția împotriva inflației, și cum, treptat, aceste monede virtuale au câștigat notorietate atât ca instrumente financiare, cât și ca subiecte de dezbatere publică.

Putem spune că istoria banilor digitali este la fel de mult o poveste despre comportamentul uman – despre încredere, speranță, lăcomie, teamă și adaptare la nou.

Astăzi, Bitcoin și alte criptomonede continuă să evolueze între acceptare mainstream și volatilitate. Nimeni nu poate prezice cu certitudine ce rezervă viitorul pentru aceste active – ar putea într-o zi să fie omniprezente în viața noastră economică sau, dimpotrivă, ar putea suferi transformări majore ori chiar eșecuri tehnice neașteptate.

Important este că ele au pornit o conversație globală despre ce este cu adevărat valoarea și cine o garantează. Iar faptul că o rețea descentralizată de necunoscuți de pe internet poate susține o economie digitală de miliarde de dolari, fără ca vreo autoritate să intervină, este cu siguranță ceva incredibil dacă privești cu mintea de acum 20 de ani – semn că, dacă nu găsești nimic uimitor în fenomenul cripto, probabil nu ești atent, iar dacă nu găsești și ceva absurd, probabil ești prea credul.

Pentru investitori și publicul larg, criptomonedele reprezintă atât oportunități, cât și riscuri.

Disciplina, cunoașterea și răbdarea – sunt la fel de necesare aici ca în orice alt domeniu financiar. Iar principiile E-E-A-T (Expertiză, Experiență, Autoritate, Încredere) se aplică și ele: informarea din surse credibile, înțelegerea mecanismelor și conștientizarea limitelor proprii vor face diferența între o aventură investițională reușită și un dezastru.

Criptomonedele au venit să rămână, reinventând modul în care gândim despre bani, dar fiecare trebuie să decidă cum (și dacă) să le integreze în propriul viitor financiar.

Întrebări frecvente despre criptomonede

Ce este o criptomonedă?
O criptomonedă este o monedă digitală securizată prin criptografie, care folosește o rețea de computere (blockchain) pentru a verifica și înregistra tranzacțiile. Spre deosebire de banii tradiționali, criptomonedele nu sunt emise sau controlate de o autoritate centrală (precum o bancă centrală). Bitcoin, de exemplu, permite transferul de valoare direct între persoane, oriunde în lume, fără intermediar bancar. Cu alte cuvinte, criptomonedele sunt bani de pe internet, creați și gestionați de comunitate, nu de guvern.

Cum funcționează blockchain-ul și de ce face criptomonedele sigure?
Blockchain-ul este tehnologia de bază din spatele criptomonedelor. Imaginați-vă un registru public online, partajat pe mii de calculatoare, în care fiecare nouă pagină (bloc) conține un set de tranzacții recent aprobate, plus un cod (hash) care leagă blocul de cel anterior. Acest lanț de blocuri este extrem de dificil de falsificat, deoarece modificarea unui bloc ar invalida toate blocurile următoare. De aceea, blockchain-ul asigură securitatea și integritatea tranzacțiilor fără să fie nevoie de o entitate de încredere care să-l supravegheze. În plus, mecanismele de consens (precum mining-ul prin Proof-of-Work) impun participanților să depună un efort (putere de calcul, energie) pentru a valida tranzacțiile, făcând atacurile foarte costisitoare și nepractice. Rezultatul este că rețeaua Bitcoin (și altele similare) nu a fost niciodată hackuită în sine – deși unele platforme de tranzacționare sau portofele individuale au fost compromise din neglijență sau prin atacuri țintite.

Ce este halving-ul Bitcoin și de ce este important?
Halving-ul este procesul de înjumătățire a recompensei pentru minerii Bitcoin la un interval de aproximativ patru ani (210.000 de blocuri minate). Practic, prin halving se reduce rata la care sunt creați bitcoini noi. Evenimentul este important deoarece controlează inflația Bitcoin și îi asigură raritatea: oferta totală va fi limitată la 21 de milioane BTC. Fiecare halving diminuează presiunea de vânzare din partea minerilor (care primesc mai puține monede de vândut) și, istoric vorbind, a fost urmat de creșteri ale prețului, datorită scăderii ofertei noi. Halving-ul este așadar un element-cheie al “economiei” Bitcoin și un moment urmărit cu atenție de investitori.

Sunt criptomonedele legale și sigure de folosit?
Legalitatea criptomonedelor variază în funcție de țară. În multe țări (inclusiv România, majoritatea UE și SUA), deținerea și tranzacționarea de criptomonede sunt legale, deși reglementate (trebuie să plătești eventual impozite pe câștiguri, iar exchange-urile trebuie să urmeze reguli KYC/AML). Alte țări au restricții parțiale (de exemplu, interzicerea plăților în cripto sau a minatului industrial) sau chiar interdicții totale în cazuri extreme. Înainte de a folosi criptomonede, e bine să verifici legislația locală. Cât despre siguranță, criptomonedele în sine (ca protocol) sunt sigure datorită criptografiei robuste – e practic imposibil să falsifici o tranzacție sau să “inventezi” monede. Riscurile apar însă la nivelul utilizatorului: dacă îți pierzi cheia privată sau parolele portofelului digital, pierzi accesul la monede (ele nu pot fi recuperate, nefiind custodiat de nicio bancă). De asemenea, hackerii pot ataca platformele de schimb sau te pot ținti pe tine cu scheme de phishing. Așadar, securitatea ține mult de modul în care îți gestionezi fondurile: folosirea de portofele sigure (eventual hardware wallets), autentificare în doi pași pe conturile de exchange și prudență la tentativele de fraudă sunt esențiale.

Cum pot cumpăra criptomonede?
Pentru a cumpăra criptomonede precum Bitcoin, ai nevoie de acces la o platformă de schimb (exchange) sau un broker care oferă astfel de active.

Merită să investesc în Bitcoin sau alte criptomonede acum?
Aceasta este o întrebare complexă și răspunsul depinde mult de situația ta financiară, orizontul de timp și toleranța la risc. Pe de o parte, Bitcoin a avut performanțe uluitoare de la lansare până azi, depășind ca randament orice activ tradițional – deci cei care au investit devreme (și au păstrat monedele) au obținut câștiguri enorme. Chiar și alte criptomonede au înregistrat creșteri spectaculoase în ciclurile favorabile. Pe de altă parte, volatilitatea este foarte mare: nu este neobișnuit ca Bitcoin să piardă 50-80% din valoare într-un bear market, înainte de a-și reveni. Astfel de prăbușiri pot fi greu de suportat emoțional și pot dura luni sau ani. De asemenea, unele monede alternative s-au dovedit a fi proiecte slabe sau chiar escrocherii care au ajuns la valoare zero, deci există riscul de a pierde toată investiția.

Recomandarea generală a experților financiari este: investește în crypto doar bani pe care îți permiți să-i pierzi și asigură-te că ai un portofoliu diversificat. Înainte de a investi, educă-te – înțelege ce cumperi, de ce are (sau nu) potențial pe viitor. Dacă decizi să investești, poți începe cu sume mici. Unii investitori folosesc strategia DCA (Dollar-Cost Averaging), cumpărând periodic sume fixe indiferent de preț, pentru a se proteja de timing greșit al pieței.

Și amintește-ți: nu există garanții că trecutul se va repeta. Bitcoin ar putea la fel de bine să crească mult în viitor, să stagneze sau chiar să scadă – nimeni nu știe sigur. De aceea, decizia de a investi ar trebui să fie una informată, asumată și integrată în planul tău financiar general (nu paria totul pe o singură carte).

De ce i se spune Bitcoin “aur digital”?
Bitcoin este adesea numit aur digital datorită proprietăților sale care imită anumite aspecte ale aurului. În primul rând, raritatea: la fel cum aurul există în cantitate finită pe Pământ, Bitcoin are o ofertă limitată (21 de milioane monede maxim). Nu poate fi “fabricat” după bunul plac, ceea ce îl ferește de inflație necontrolată, similar aurului care nu poate fi produs la imprimantă. În al doilea rând, ambele sunt considerate store of value – moduri de a stoca valoare pe termen lung. Aurul a menținut puterea de cumpărare de-a lungul secolelor, iar susținătorii Bitcoin cred că, datorită protocolului său și adopției crescânde, și acesta poate servi ca refugiu de valoare împotriva devalorizării valutelor fiat. În al treilea rând, mineritul clasic și mining-ul digital: atât aurul cât și bitcoinul se obțin printr-un proces de minerit – unul fizic, altul digital – care necesită muncă și resurse. Acest aspect conferă un cost de producție și o dificultate în a obține noi unități, ceea ce contribuie la valoarea lor percepută. Desigur, comparația nu este perfectă (aurul are existență fizică și o istorie multimilenară, Bitcoin este digital și relativ nou), dar termenul de “aur digital” încearcă să prindă ideea că Bitcoin ar putea juca în economia viitorului un rol asemănător cu cel al aurului în economia tradițională: un activ independent de orice stat, rar și durabil, folosit pentru a păstra bogăția în vremuri nesigure.