Aurul și argintul de la Certej: vânzare record și controverse – ce urmează pentru România

Ce cuprinde zăcământul de la Certej? Zăcământul este considerabil: se estimează câ se pot scoate din perimetrul concesionat aproximativ 63,5 tone de aur și 375 tone de argint. Valoric, numai aurul ar valora circa 1,3–1,9 miliarde USD (aproximativ 2 miliarde €), potrivit unui studiu publicat în 2008.

Această cifră colosală a atras atenția justiției: în 2019, Curtea de Apel Cluj a blocat definitiv proiectul de exploatare, reamintind că zăcământul Certej ascunde resurse de circa 2 miliarde €. Pentru context, România are puține rezerve aurifere, adunate într-un număr restrâns de zăcăminte mari (în total, țara ar avea la dispoziție aproximativ 300 tone de aur neexploatabil economic), astfel că fiecare nou proiect aurifer stârnește interes.

• Resurse și valoare: ~63,5 tone aur și 375 tone argint (valori estimate la ~2 mld €)

• Produse posibile: un studiu intern estima producția a 9 miliarde lei (valoarea marfii pe piață) 

• Proprietari: Până în 2025, Deva Gold SA (Joint Venture Eldorado 80% – Minvest Deva 20%). În 2025 zăcământul a fost vândut către Varvara Development Group (Canada).

• Tehnologie: Planul inițial (concesionat din 2012, cu acord de mediu emis în 2013) prevedea exploatare la suprafață cu cianuri, precum Roșia Montană. Noul proprietar anunță însă o abordare „fără cianuri” pentru extracție.

Noul proprietar și planul de exploatare

Varvara Development Group Ltd. este o companie canadiană relativ nouă, formată din fosta O Rei Resources Corp. și listată la bursa din Toronto.

Compania și-a schimbat numele în Varvara Development Group Ltd., după Sfânta Varvara, protectoarea minerilor în tradiția ortodoxă. În acționariatul său apar investitori din industria minieră globală (de ex. Dan Myers, CEO al Varvara și președinte al Foran Mining) şi firme de inginerie minieră (G Mining Services).

Oficial, Varvara declară că va desfășura exploatarea într-o manieră „sigură și durabilă”, folosind tehnologii alternative la cianuri.. Tranzacția cu Varvara a fost structurată prin plata unui avans de 4,5 milioane $, iar restul (până la 30 mil. $) urmând să fie virate la prelungirea licenței miniere, startul producției și la un an de la începerea acesteia. În urma plății inițiale, Eldorado deține acum ~17% din acțiunile Varvara.

Da, 30 de milioane de dolari pare foarte puțin comparativ cu valoarea estimată a zăcământului de la Certej — evaluat oficial la circa 9 miliarde lei (aproximativ 1,8 miliarde dolari). Dar prețul reflectă mai puțin valoarea aurului din subteran și mai mult riscurile și incertitudinile legate de:

• problemele juridice (licența este în litigiu și blocată în instanță);

• opinia publică negativă și opoziția ONG-urilor;

• costurile uriașe de exploatare și de mediu (investiția estimată e de peste 1 miliard lei);

• faptul că proiectul nu are încă toate autorizațiile (inclusiv PUZ și acord de mediu);

• tehnologia folosită – dacă se renunță la cianuri, trebuie regândit tot procesul tehnologic.

Practic, noul cumpărător achiziționează mai degrabă o potențială oportunitate blocată decât o mină funcțională. Prețul mic reflectă acest risc ridicat.

Dacă proiectul de la Certej ajunge să fie exploatat, statul român ar încasa o redevență de 6% din valoarea producției miniere pentru metale nobile, conform Legii minelor .

Pe baza studiului de fezabilitate, producția estimată este de 9 miliarde lei pentru aur și argint. Astfel:

• 6% din 9 miliarde lei = 540 milioane lei (aprox. 108 milioane euro) ar reveni statului ca redevență pe toată durata exploatării.

• În plus, se estimează că statul ar încasa în total 85,7 milioane lei în taxe și redevențe în următorii 5 ani, adică aproximativ 17,14 milioane lei pe an . Asta dacă va intra în exploatare.

Aceste sume pot varia în funcție de prețul aurului, volumul extras efectiv și actualizările fiscale (redevența poate fi ajustată cu rata inflației).

Controverse și risc ecologic

Întreg proiectul Certej a fost puternic contestat de ONG-urile de mediu încă de la anunțul inițial Criticii spun că exploatarea ar impune defrișarea a 165 de hectare de pădure și consumul a mii de tone de cianuri, cu depozitarea ulterioară a reziduurilor într-un iaz amenajat lângă sate (Hondol, Bocșa, Certeju de Sus).

Aceste îngrijorări au rădăcini adânci: tragedia de la Certej din 1971 – când ruptura unui baraj de steril a eliberat circa 300.000 m³ de nămol toxic peste sat și a ucis cel puțin 89 de oameni și a distrus zeci de case șiblocuri de locuințe – este încă vie în memoria localnicilor.

În momentul tragediei, majoritatea oamenilor dormeau și nu au mai apucat să fugă. Unele trupuri au fost descoperite abia după zile întregi, printre ruine și nămol. Victimele printre care și copii, au fost înmormântate în gropi comune, săpate în cimitirul satului.

ONG-urile avertizează că un incident similar s-ar putea repeta, iar depozitarea reziduurilor toxice lângă păduri și comunități ar amenința solul și apele subterane.

În consecință, deși proiectul figurează în planuri, aprobările de mediu și de construire au fost blocate de mai multe ori în instanță (P.U.Z.-ul minier a fost anulat în 2019) și ministerele cer acum reevaluări de mediu.

Impact social și economic

Pentru comunitățile din Certeju de Sus, proiectul reprezintă un paradox. Pe de o parte, redeschiderea minei ar aduce sute de locuri de muncă locale şi investiții, într-o zonă afectată de șomaj după închiderea exploatărilor din deceniul trecut. Pe de altă parte, majoritatea locuitorilor se tem de poluare și pierderea mediului natural.

În regiune circulă un clișeu amar: „străinii vin, iau aurul și ne lasă cianura în urmă”. De altfel, planul inițial al Eldorado prevedea o redevență pentru stat de 6% din producție (cota aplicată metalelor nobile) și taxe de mediu, ceea ce ar fi însemnat venituri de zeci de milioane de lei pentru buget dacă mina ar fi ajuns în producție.

 Cu toate acestea, demararea efectivă a oricăror lucrări este condiționată de rezolvarea contestațiilor juridice și de obținerea autorizațiilor finale de mediu, astfel încât miza se află încă în instanțe și comisii.

Pentru investitorii în aur, detaliile despre Certej nu influențează direct piața globală, dar întăresc rolul aurului ca activ de refugiu.

Oricine urmărește achiziția de lingouri de aur sau monede de aur trebuie să știe că prețul aurului este dictat de factori globali (inflație, dobânzi, instabilitate politică), nu de cantitatea dintr-un zăcământ izolaat.

Cu toate acestea, orice intensificare a riscului geopolitic sau orice știre care subliniază potențialul resurselor naționale poate întări cererea de aur: mulți investitori văd în cumpărarea de aur (fie sub formă de lingouri, fie de monede) o asigurare împotriva inflației și a crizelor financiare.

Practic, știrea de la Certej confirmă că România dispune de rezerve aurifere serioase, însă prețul aurului pe piața globală va rămâne în continuare influențat de evenimentele mondiale.

Licența de exploatare a aurului de la Certej este deținută de Deva Gold SA, controlată de Eldorado Gold (peste 80%), alături de Minvest SA și Cartel BAU. Prelungirea licenței până în 2030 este blocată în instanță, după ce Guvernul nu a adoptat hotărârea propusă. Următorul termen de judecată e în ianuarie 2026. Sursa: profit.ro

În loc de concluzie:

De ce pare o afacere bună pentru cumpărătorii canadieni?

Pentru 30 de milioane de dolari, canadienii au preluat un zăcământ evaluat oficial la 1,8 miliarde de dolari (9 miliarde de lei). Chiar dacă vor exista costuri mari cu investițiile, autorizațiile și tehnologia de extracție, diferența este uriașă.

• Au cumpărat ieftin, pentru că proiectul e blocat în instanță și are rezistență publică.

• Au preluat inclusiv infrastructura parțială, studiile și concesiunea.

• Dacă reușesc să relanseze proiectul fără cianuri, pot atrage și fonduri verzi sau parteneriate sustenabile.

• Valoarea aurului poate crește în timp, iar aurul rămâne un activ de refugiu.

Pentru România, rămâne întrebarea: ce păstrăm și ce pierdem din resursele noastre?

Iar pentru investitori: ce oportunități reale se deschid când o companie cumpără aurul cu un discount de 98% față de valoarea lui estimată?

Întrebări frecvente

• Ce este zăcământul de aur de la Certej? Este un depozit epitermaL cu rezerve estimate oficial la ~63,5 tone aur și 375 tone argint, aflat în sud-estul Munților Metaliferi, jud. Hunedoarar Zăcământul a fost concesionat în 2012 companiei Deva Gold (Eldorado Gold 80%, Minvest Deva 20%) pentru exploatarea pe suprafață a minereurilor.

• Cine a cumpărat proiectul și ce planuri are? Proiectul a fost preluat în decembrie 2025 de Varvara Development Group Ltd (Canada), sub conducerea unor directori de top români. Aceasta anunță că va dezvolta mina folosind tehnologii „fără cianuri” și va reevalua proiectul inițial, cu scopul de a obține profitabilitate cu un impact mai redus asupra mediului.

• De ce a stârnit proiectul controversă? Pentru că exploatarea modernă ar presupune tăierea a zeci de hectare de pădure și folosirea unor cantități mari de cianuri (cu depozitarea lor în iazuri periculoase lângă sate) Aceste preocupări sunt accentuate de trecutul tragic al zonei: o breșă la zidul unui baraj de steril în 1971 a dus la 89 de morți şi distrugeri semnificative. În plus, proiectul inițial a fost acuzat că evaluarea mediului a fost incompletă (perimetre fragmentate) și de implicarea neclară a autorităților.

• Ce înseamnă acest proiect pentru comunitatea locală? Deschiderea minei ar aduce locuri de muncă și infrastructură în zonă, dar și riscuri de mediu (praf, decantare a sterilului, potențiale accidente). Localnicii sunt împărțiți: unii speră la revenirea mineritului ca sursă de venit, alții se tem de poluare şi de repetarea unui dezastru. În prezent, proiectul este încă blocat juridic, deci efectele pe termen scurt sunt pur teoretice.

• Va afecta această știre prețul aurului și investitorii? Nu direct. Chiar și un zăcământ mare precum Certej ar aduce relativ puțin metal pe piața globală. Prețul aurului este mai degrabă influențat de factori ca inflația globală, politicile monetare și riscurile geopolitice. Totuși, pentru investitorii români, vânzarea de la Certej scoate în evidență potențialul aurului local. Cei care vor să cumpere aur (lingouri sau monede de aur) o pot face ca o metodă de diversificare și protecție financiară, conștienți că cumpărarea de aur rămâne o plasă de siguranță în vremuri de incertitudine.

Surse: Datele și afirmațiile sunt preluate din investigațiile și articolele din presa economică (Profit.ro, Termene.ro) și din rapoarte de mediu (Mining Watch România, Adevărul) profit.ro adevarul.ro, care au documentat detaliile zăcământului Certej și ale tranzacției recente.