Descoperirea unui “tezaur” de aur supergigantic, subteran în Hunan

Descoperirea zăcământului Wangu din provincia Hunan a fost rezultatul unei campanii intense de explorare geologică moderne. Echipa de geologi de la Biroul Geologic Hunan a efectuat foraje adânci de peste 2.000 de metri sub vechiul perimetru minier Wangu, în căutarea unor filoane noi de minereu aurifer.

Rezultatele au fost uimitoare: la circa 2 kilometri sub pământ, cercetătorii au identificat peste 40 de filoane de aur care conțin în total aproximativ 300 de tone de aur confirmate în zona centrală explorată. Acest aur este înglobat în roca dură, invizibil de la suprafață și doar tehnologia modernă a permis detectarea lui.

Probele extrase din foraje au arătat adesea particule strălucitoare de aur vizibil cu ochiul liber. Geologii experți al echipei, au declarat entuziasmați că multe carote (mostre cilindrice de rocă forată) conțineau granule de aur vizibil, semn că depozitul are secțiuni de o bogăție rar întâlnită.

Pentru a înțelege amploarea reală a zăcământului, specialiștii au folosit modele informatice 3D care au extrapolat datele forajelor inițiale. Modelarea a sugerat că, dincolo de zona deja confirmată, ar exista aur până la adâncimi de ~3.000 de metri. Cu alte cuvinte, zăcământul Wangu s-ar putea întinde mult mai adânc decât s-a forat inițial, iar rezervele totale de aur de acolo ar putea depăși 1.000 de tone.

Această estimare plasează Wangu în categoria rară a zăcămintelor “supergigantice”, depășind orice descoperire anterioară de metal prețios făcută vreodată în lume.

Dacă aceste cifre se confirmă, ne-am afla în fața celui mai mare depozit natural de aur cunoscut de pe planetă, depășind chiar și faimoasa mină South Deep din Africa de Sud (considerată până acum cea mai bogată, cu ~930 de tone în rezerve).

Cât de mare este “muntele de aur” descoperit? 

Pentru a pune în perspectivă această cantitate colosală de aur, să ne gândim la câteva comparații. Peste 1.000 de tone de aur reprezintă 35 de milioane de uncii troy (unitatea standard în comerțul cu aur). .

Estimarea iniţială era de ~83 miliarde de dolari se baza pe o rezervă de 1.000 tone (≈ 32,15 milioane uncii troy) şi pe preţul aurului de aproximativ 2.700 USD/uncie în 2024.

Între timp, aurul a atins un nou record; la 26 ianuarie 2026 cotaţia spot a urcat la 5.089,78 USD/uncie, după ce atinsese un vârf de 5.110,50 USD/uncie. Acest nivel este cu aproximativ 88 % mai mare decât preţul folosit în calculele iniţiale.

La preţul din ianuarie 2026 de 5.089,78 USD/uncie, valoarea potenţială a zăcământului Wangu ar fi de aproximativ 163 miliarde de dolari, dublu faţă de estimarea iniţială.

Chiar şi la 5.000 USD/uncie, valoarea ar depăşi 160 miliarde de dolari. Dacă depozitul s‑ar dovedi mai mare (de exemplu 1.100 tone), valoarea ar urca spre 180 miliarde de dolari.

La aceste prețuri, această descoperire echivalează cu o avere demnă de comoara unui imperiu.

De asemenea, merită menționat că tot aurul extras de omenire în toată istoria (aproximativ 216.000 - 234.000 de tone, conform diferitelor estimări) ar încăpea într-un singur cub cu latura de ~22 de metri – atât de dens și rar este acest metal prețios.

Prin urmare, descoperirea a 1.000 de tone dintr-un foc ar adăuga aproximativ 0,5% la cantitatea totală de aur pe care oamenii au scos-o din pământ vreodată. În termeni simpli, e ca și cum am găsi dintr-odată o fărâmă semnificativă din tot aurul lumii, ascunsă într-un colț al Chinei.

Aur de înaltă calitate: un zăcământ bogat și rar

Un element remarcabil la zăcământul Wangu nu este doar cantitatea, ci și calitatea minereului aurifer. Oficial, s-a raportat un conținut maxim de 138 grame de aur pe tonă de rocă (138 g/t) în unele secțiuni ale zăcământului.

Această valoare este foarte mare în termeni de industrie minieră – mult peste media majorității minelor de aur din lume, care adesea au doar câteva grame de aur la tona de minereu extras. Faptul că “multe carote forate prezentau aur vizibil”  confirmă că ne aflăm în fața unui zăcământ de înaltă puritate. De obicei, aurul se găsește dispersat microscopic în rocă, însă la Wangu se întâlnesc filoane foarte bogate, unde metalul prețios poate fi văzut direct în mostra de piatră.

Geologic vorbind, depozitul de la Wangu constă în filoane hidrotermale adânci, formate probabil cu milioane de ani în urmă, când soluții fierbinți încărcate cu aur au circulat prin crăpăturile scoarței terestre și s-au răcit, depunând aurul în rocă. Astfel de acumulări pe filon pot crea “cuiburi” extrem de bogate în aur, dar a le găsi este ca și cum ai căuta un ac în carul cu fân.

În cazul Wangu, tehnologia modernă de explorare – foraje de mare adâncime ghidate de imagistica geofizică și modelare computerizată – a fost cheia pentru a identifica această “comoară îngropată” pe care generații întregi de mineri din trecut au exploatat-o la suprafață fără să bănuiască ce se află dedesubt.

Cum se compară cu cele mai mari zăcăminte aurifere din lume?

Descoperirea de la Wangu a propulsat instantaneu acest sit în topul celor mai mari zăcăminte aurifere cunoscute.

Până recent, recordul mondial pentru cele mai mari rezerve de aur într-o singură exploatare îl deținea mina South Deep din Africa de Sud, cu aproximativ 1.025 tone de aur în rezerva confirmată. Dacă estimarea de 1.100+ tone la Wangu se adeverește, atunci acest zăcământ chinezesc va depăși South Deep, preluând coroana de “cel mai bogat depozit de aur al planetei”.

Alte mine gigantice de aur existente, precum Grasberg din Indonezia, Muruntau din Uzbekistan, Lihir din Papua Noua Guinee sau operațiunile uriașe din regiunea Nevada (SUA), vor rămâne în umbra noii descoperiri din Hunan, deși multe dintre acestea au fost exploatate timp de decenii.

De pildă, Muruntau (Uzbekistan) este cea mai prolifică mină de aur activă la ora actuală, cu sute de tone extrase de-a lungul timpului, iar Grasberg (Indonezia) este faimoasă ca unul dintre cele mai bogate zăcăminte polimetalice (cupru și aur). Însă ceea ce face special Wangu este combinația dintre cantitatea imensă și conținutul ridicat de aur, ambele la un loc fiind rareori întâlnite în aceeași locație.

De fapt, experții clasifică zăcămintele foarte mari drept “giant” (gigant) sau, în cazuri extreme, “supergiant”. Pragurile exacte pot varia, dar în general un zăcământ “supergigant” de aur ar însemna rezerve de ordinul sutelor de tone. Wangu a fost numit de presa chineză “zăcământ supergigant”, și pe bună dreptate: cu peste o mie de tone posibile, intră ferm în această categorie excepțională.

Prin comparație, descoperirile majore din ultimele decenii rar au depășit câteva sute de tone fiecare, ceea ce face ca descoperirea de la Wangu să fie cu adevărat ieșită din comun.

Provocările exploatării: aurul e descoperit, dar poate fi și scos la lumină?

A descoperi un zăcământ uriaș este doar primul pas; următorul pas, mult mai dificil, este exploatarea eficientă a acelei resurse.

În cazul Wangu, principalele provocări țin de adâncimea extraordinară la care se află aurul. 3 kilometri sub pământ înseamnă condiții de minerit extreme: temperaturi foarte ridicate în rocă (pe măsură ce ne apropiem de interiorul Pământului, căldura crește), presiune enormă, posibile riscuri seismice și costuri logistice uriașe pentru a transporta oameni și echipamente la asemenea adâncimi.

În Africa de Sud, unele mine de aur (precum mina Mponeng) ajung și la 4.000 de metri adâncime, ceea ce arată că tehnic este posibil să extragi aur de la 2.000-3.000 m, dar costurile și riscurile cresc exponențial odată cu adâncimea. Doar filoanele cu grade foarte bogate (cantități mari de aur pe tonă de rocă) merită exploatate la asemenea adâncime, altfel cheltuiala ar putea depăși valoarea aurului scos.

Experții internaționali au întâmpinat cu un amestec de entuziasm și prudență anunțul descoperirii de la Wangu. Consiliul Mondial al Aurului (WGC), prin strategul John Reade, a declarat că proiecția de 1.000 de tone sună “aspirațională” și că, deocamdată, cele 300 de tone identificate până la 2.000 m adâncime par o bază mai realistă pentru estimare.

Cu alte cuvinte, este posibil ca resursele reale confirmate să fie deocamdată ~300 de tone, iar restul până la 1.000 de tone reprezintă o extrapolare teoretică ce va necesita ani de foraje suplimentare pentru a fi dovedită și încadrată oficial ca rezervă exploatabilă. De altfel, standardele chineze de raportare a resurselor minerale diferă de cele internaționale (precum codul JORC australian sau NI 43-101 canadian), ceea ce înseamnă că estimările locale trebuie verificate independent pentru a fi pe deplin credibile la nivel global.

Chiar presupunând că întreaga cantitate de aur există, drumul de la descoperire la mina activă este lung.

Ar putea dura ani buni (posibil un deceniu) pentru a dezvolta infrastructura minieră necesară: extinderea galeriei sau a puțurilor de mină existente la Wangu, instalarea de sisteme de ventilare și răcire la adâncime, asigurarea stabilității structurale a galeriei la 3000 m, etc.

După cum notează experții, “chiar și dacă zăcământul se dovedește real, va lua ani până va fi adus în producție”.

În tot acest timp, prețul aurului și cererea pe piață pot fluctua, influențând fezabilitatea economică a proiectului.

Impactul descoperirii asupra Chinei și pieței aurului

Descoperirea zăcământului Wangu survine într-un moment-cheie pentru industria aurului din China. China este deja cel mai mare producător de aur din lume, asigurând circa 10% din producția globală anuală. Cu toate acestea, China este și cel mai mare consumator de aur – în primele trei trimestre din 2024, de exemplu, a consumat 742 de tone de aur, în timp ce producția internă a fost doar 268 de tone.

Datele raportate de Asociaţia Chineză a Aurului arată că în primele trei trimestre din 2025 consumul de aur al Chinei a fost de 682,73 de tone.

Asta înseamnă că cererea internă este de aproape trei ori mai mare decât oferta locală, forțând țara să importe cantități masive de aur pentru bijuterii, aur de  investiții și rezerve naționale. Prin urmare, un zăcământ nou de peste 1.000 de tone este ca o gură de aer proaspăt pentru strategii economici de la Beijing, care doresc să reducă dependența de importuri.

Totuși, chiar și 1.000 de tone nu rezolvă pe deplin problema: dacă ar putea fi extrase instantaneu, ar acoperi consumul Chinei pentru doar circa un an și jumătate. Evident, în practică extracția se va întinde pe mulți ani, poate decenii, deci impactul anual pe piață va fi relativ moderat – un plus de câteva zeci de tone pe an, cel mai probabil.

Analiștii WGC estimează că, la un ritm de producție de ~15-30 tone pe an (realist pentru o mină de mare anvergură), impactul asupra ofertei globale ar fi de doar ~1% din producția mondială anuală, deci prețul aurului la nivel global nu va fi deranjat major de această nouă mină.

Cu toate acestea, simbolic, descoperirea a fost un motiv de mândrie națională și a arătat lumii apetitul Chinei de a-și explora propriul subsol pentru a-și spori autosuficiența în metale prețioase.

Este interesant că acest “El Dorado” modern de la Wangu face parte dintr-o serie mai largă de succese ale prospecțiunii minerale chineze.

În ultimii ani, China a anunțat mai multe descoperiri notabile de aur: de pildă, un vast zăcământ submarin în mare, lângă coasta provinciei Shandong, și un alt depozit masiv (peste 1.400 tone) în provincia Liaoning, ambele raportate în 2025. Aceste realizări sugerează că investițiile chineze în geologie și explorare – inclusiv utilizarea de tehnologii avansate de teledetecție, foraj și analiză a datelor – încep să dea roade, dezvăluind comori ascunse care așteptau, tăcute, în adâncuri.

Concluzii: între entuziasm și realism

Descoperirea zăcământului aurifer Wangu din Hunan ne amintește că planeta încă mai are secrete bogate de oferit, chiar și în epoca în care am cartografiat și explorat aproape fiecare colțișor. O comoară de peste 160 de miliarde de dolari ascunsă sub pământ, neatinsă de om până acum, stârnește imaginația – e ca un capitol modern din febra aurului, de data aceasta revelat nu prin lopeți și șanțuri, ci prin știință de vârf și perseverență.

Totuși, așa cum sublinia și un expert, “1.000 de tone de aur descoperit nu înseamnă 1.000 de tone de aur în mână”. Între aurul din adâncuri și lingourile strălucitoare este un drum lung, presărat cu provocări tehnice și economice.

Suntem în 2026, iar drumul către exploatarea completă a zăcământului Wangu abia începe. Va fi nevoie de ani de muncă și investiții pentru ca acest aur să fie extras în siguranță, cu respect pentru mediul înconjurător și într-un mod profitabil.

Am putea spune că această poveste ilustrează un adevăr simplu: lumea are încă resurse nebănuite, iar progresul tehnologic ne permite să le descoperim și să le valorificăm treptat. Aurul de sub Hunan a stat acolo milenii de-a rândul, așteptând parcă momentul potrivit să fie găsit. Iar acum că l-am găsit, provocarea noastră este să-l aducem la lumină înțelept, fără risipă și fără iluzii, transformând acea bogăție latentă într-un beneficiu real.

Această “căutare a aurului” modernă nu este doar despre metalul galben, ci și despre cunoaștere, inovație și capacitatea omului de a-și extinde limitele în explorarea Pământului.

Surse: Descoperirea zăcământului Wangu și datele despre dimensiunea și calitatea acestuia au fost raportate de agenția Xinhua și preluate de Reuters, precum și analizate în detaliu de publicații științifice populare (Popular Mechanics, Live Science). Comparațiile la nivel mondial și reacțiile experților (WGC) sunt bazate pe informații din World Gold Council și Mining.com. Datele istorice și contextul pieței aurului provin de la World Gold Council și rapoarte ale US Geological Survey, citate de Live Science și Newsweek.