În ultimii cinci ani, românii au investit în aur prin lingouri și monede, preferând aceste forme fizice pentru protecția împotriva inflației și diversificarea portofoliilor. De asemenea, interesul pentru ETF-uri de aur a crescut, oferind o alternativă lichidă și accesibilă. Totuși, nivelul educației financiare rămâne scăzut, România ocupând locul 35 din 39, conform unui raport OECD din 2023.

Conform unui alt raport OECD din 2024, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația financiară, cu doar 23% dintre tinerii între 25 și 34 de ani fiind absolvenți ai studiilor superioare. Ultimul loc este ocupat de Italia, cu 31%. Surprinzător, nu? de italieni, ziceam...
Ce este OECD și ce face?

OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este o organizație internațională formată din 38 de state membre care colaborează pentru a îmbunătăți politicile economice și sociale. România nu este încă membră OECD, dar colaborează cu organizația pentru a alinia politicile la standardele internaționale.

Printre activitățile OECD se numără:

România nu este încă membră OECD, dar colaborează activ cu organizația pentru a-și alinia politicile la standardele internaționale și aspiră să devină membră în viitorul apropiat. 

Și totuși, cu toată aceasta educație financiară la nivel bazic, de multe ori, ce produse din aur cumpără românii?

În 2024, cele mai populare produse din portofoliul Goldbars.ro au fost:

Românii preferă aceste produse datorită lichidității, accesibilității și recunoașterii internaționale. Lingourile mici sunt considerate ideale pentru economii individuale, în timp ce monedele sunt atractive pentru colecționari și investitori.

Aurul fizic este tangibil și oferă siguranță. Spre deosebire de alte active, precum acțiunile sau obligațiunile, aurul nu este expus riscurilor de contrapartidă și devalorizării rapide. În plus, aurul are o lichiditate ridicată, putând fi vândut oriunde în lume.
 

Românii care cumpără aur preferă lingourile pentru lichiditatea lor și costurile mai reduse comparativ cu monedele. De exemplu, un lingou Argor Heraeus de 20g este mai ușor de tranzacționat și are o puritate garantată de 99,99%. Monedele, precum Krugerrand sau Filarmonica din Viena, sunt preferate de colecționari sau de cei care apreciază aspectul lor istoric și cultural. Diferența majoră? Costul premium al monedelor datorită procesării detaliate și valorii lor simbolice. 

Deși aurul domină piața, românii investesc și în argint, însă într-o măsură mai mică. Argintul este mai accesibil, dar necesită mai mult spațiu de depozitare și este mai predispus la oxidare. De exemplu, în 2024, Goldbars.ro a vândut cel mai bine lingoul de 100 de grame . Metalele mai rare, precum platina și paladiul, sunt aproape inexistente în preferințele investitorilor români. Spre deosebire de aur, cererea pentru aceste metale depinde în mare parte de industrii precum cea auto sau tehnologică, iar volatilitatea prețurilor lor îi descurajează pe mulți. 

 

India:
Aici aurul este parte integrantă a culturii. Este oferit ca dar la nunți, folosit în ceremonii religioase și considerat un simbol al prosperității. În India, educația financiară legată de aur este transmisă din generație în generație, ceea ce duce la o cerere uriașă de aur fizic.

Germania:
Cu o educație financiară solidă, nemții văd aurul ca o protecție împotriva inflației. Investițiile lor sunt bine informate, iar lingourile de aur sunt preferate datorită lichidității ridicate.

China:
Guvernul chinez încurajează populația să investească în aur, oferind produse precum aurul digital, pe care investitorii îl pot converti în aur fizic.

România:
În comparație, românii sunt mult mai reticenți în a investi în aur. Lipsa accesului la informații și a educației financiare limitează înțelegerea beneficiilor acestui activ. 

De ce alte guverne susțin investițiile în aur fizic?
 

Guvernele au mai multe motive strategice și economice pentru a încuraja populația să investească în aur ca activ. Acest interes se bazează pe beneficiile pe care aurul le oferă atât la nivel individual, cât și la nivel macroeconomic. Iată câteva dintre raționamentele cheie:

Aurul este considerat un activ de refugiu în perioade de criză economică, instabilitate politică sau inflație galopantă. Dacă populația investește în aur, aceasta are acces la o resursă sigură, care poate fi utilizată pentru a face față unor situații financiare dificile. Astfel, presiunea asupra statului de a susține financiar cetățenii în criză poate scădea.
2. Reducerea dependenței de monedă fiat

Într-un context global dominat de fluctuațiile valutare și de nesiguranța legată de datoriile suverane, aurul devine un mod eficient de diversificare a economiilor. Guvernele preferă ca populația să dețină aur fizic în locul unor active volatile, reducând astfel riscurile de pierderi mari în cazul prăbușirii valutelor naționale.

Investițiile în aur susțin industriile de extracție, rafinare și comerț de metale prețioase. În țări cu tradiție auriferă, cum ar fi India sau Turcia, aceste sectoare contribuie semnificativ la PIB. Dacă populația cumpără aur, cererea internă susține locurile de muncă și creșterea economică.

În anumite cazuri, guvernele implementează programe prin care cetățenii pot depozita aurul în bănci sau îl pot converti în active naționale. Aceste inițiative permit statului să își crească indirect rezervele de aur fără a face achiziții externe, reducând costurile asociate.

Aurul este perceput ca o „plasă de siguranță” pentru economiile individuale, oferind protecție împotriva devalorizării monedei naționale și a inflației. Prin încurajarea investițiilor în aur, guvernele contribuie la stabilitatea financiară a cetățenilor, ceea ce reduce riscul de instabilitate socială.

O populație educată financiar și cu o cultură a investițiilor în aur creează o imagine de stabilitate economică. Aceasta poate atrage investitori străini, care văd o astfel de țară ca fiind mai sigură pentru afaceri și investiții.

În perioade de criză economică globală sau prăbușiri financiare, activele tradiționale precum acțiunile și obligațiunile pot pierde valoare dramatic. Guvernele care promovează aurul ajută la diversificarea riscurilor sistemice prin plasarea economiilor populației în active tangibile și de lungă durată.

În țările care produc aur, încurajarea investițiilor interne în acest metal reduce exporturile excesive și poate contribui la menținerea unui echilibru între exporturi și importuri, îmbunătățind astfel balanța comercială.

Aurul nu este doar o investiție sigură pentru cetățeni, ci și un instrument strategic pentru guverne. Promovarea aurului ajută la stabilitatea economică, reduce vulnerabilitățile financiare ale populației și sprijină sectoare economice importante. În esență, aurul oferă atât protecție individuală, cât și beneficii la nivel național, motiv pentru care multe guverne susțin investițiile în acest metal prețios. 

Românii nu sunt pregătiți să ia decizii financiare complexe. Lipsa educației financiare în școli și universități se reflectă în alegerea slabă a instrumentelor de economisire. Spre deosebire de Germania, unde educația financiară începe în școlile primare, România nu are programe bine definite în acest sens.

În România, nici guvernul nu promovează direct investițiile populației în aur fizic. Totuși, există inițiative educaționale și financiare care pot sprijini acest tip de investiție. De exemplu, Banca Națională a României oferă monede de aur pentru colecționari și investitori. De asemenea, există programe educaționale care încurajează economisirea și investițiile, dar nu sunt specifice pentru aur. 
 

1. Refugiul economic suprem:
Aurul este recunoscut universal ca o protecție împotriva inflației și a devalorizării monedelor. Spre deosebire de platina sau paladiu, cererea de aur nu depinde predominant de industria manufacturieră, ceea ce îl face mai stabil în perioade de criză.

2. Lichiditatea globală:
Un gram de aur sau un lingou de uncie troy poate fi vândut rapid în orice colț al lumii, la prețuri aproape uniforme. Aceasta este o caracteristică de neegalat, mai ales pentru investitorii mici și mijlocii.

3. Educația financiară crescută:
În țări precum India, China sau Germania, aurul este parte din cultura investițională. Acest lucru le oferă investitorilor acces mai facil la informații despre beneficiile aurului fizic. 

În 2024, aurul a crescut cu 28%, atingând un record istoric de 420,85 lei/gram în România pe 16 ianuarie 2025. Această performanță subliniază importanța aurului ca „ancoră” financiară, mai ales într-o economie globală volatilă.

Aurul nu este doar o investiție, ci și o plasă de siguranță financiară. În timp ce țările cu o educație financiară solidă investesc masiv, România are încă de recuperat. Goldbars.ro oferă soluții pentru investitori de toate nivelurile, cu produse precum lingourile mici și monedele internaționale. 
Este timpul să ne educăm financiar și să profităm de avantajele pe care aurul le oferă.

Întrebări frecvente:

Acest articol este informativ și nu constituie o recomandare financiară. Consultați un specialist goldbars.ro înainte de a face investiții.