Ce fac Băncile Centrale ale lumii cu aurul: tendințe actuale
Un mediu geopolitic și financiar din ce în ce mai complex face ca gestionarea rezervelor de aur să fie mai relevantă ca niciodată. În 2023, băncile centrale au adăugat 1.037 de tone de aur – a doua cea mai mare achiziție anuală din istorie – după un record de 1.082 de tone în 2022.
Publicat de Echipa GoldBars.ro în data de 26.06.2024
Sondajul 2024 al rezervelor de aur ale  Central Bank Gold Reserves (CBGR)Creșterea cererii și a rolului aurului ca rezervă
 După aceste cifre record, aurul continuă să fie privit favorabil de băncile centrale ca activ de rezervă. 

Conform sondajului Central Bank Gold Reserves (CBGR) din 2024, desfășurat între 19 februarie și 30 aprilie 2024, cu un total de 70 de răspunsuri, 29% dintre respondenții băncilor centrale intenționează să-și mărească rezervele de aur în următoarele douăsprezece luni, cel mai mare nivel observat de la începutul acestui sondaj în 2018. Băncile centrale sunt cei mai mari cumpărători de aur în rândul actorilor globali de pe piața aurului.

  • Banca Centrală a Turciei a achiziționat 38 de tone de aur, fiind pe primul loc în topul achizițiilor băncilor centrale în primele patru luni ale acestui an.
  • Următoarele în clasament sunt Banca Populară Chineză, cu 28,9 tone de aur și Banca de Rezervă a Indiei, cu 24,1 tone de aur.

Motivația achizițiilor planificate provine în principal din dorința de a reechilibra la un nivel strategic deținerea de aur, producția internă de aur și preocupările pieței financiare, inclusiv riscurile mai mari de criză și creșterea inflației. Acest context este susținut de sondajul Central Bank Gold Reserves (CBGR) din 2024.

Băncile au primit un set de întrebări care vizează atât preferințele cât și estimările, răspunsuri care au fost integrate în grafice edificatoare.

Graficul 1 arată cât de mult din rezervele totale (valută și aur) se estimează că vor fi denominate în dolari americani peste 5 ani. (răspunsuri pentru 2022-2024 sunt prezentate).
Denominarea reprezintă procesul de stabilire a valorii unei sume de bani într-o anumită unitate monetară. În contextul dat, termenul "denominată" se referă la stabilirea proporției sau a cantității de rezerve totale (valută și aur) care va fi exprimată sau evaluată în dolari americani peste 5 ani. Astfel, se întreabă ce parte din totalul rezervelor va fi exprimată în dolari americani în viitorul menționat.

După cum se observă băncile centrale din întreaga lume se așteaptă ca dependența de dolari americani în rezervele lor valutare să scadă în următorii cinci ani. Există o tendință descendentă a proporției rezervelor denominate în USD, de la 59% în 2022, la 49% în 2024.

Această tendință susține ideea că aurul devine o alternativă atractivă pentru diversificare.

Rezervele totale (valută și aur) ar putea fi exprimate în alte valute, cum ar fi euro, yen japonez, liră sterlină sau alte monede internaționale. Totodată, rezervele ar putea fi exprimate și în alte active financiare sau unități de măsură, în funcție de preferințele și necesitățile fiecărei instituții sau țări.

Graficul 2: Ce proporție din rezervele totale (valută și aur) credeți că va fi denominată în aur peste 5 ani? 

Atât în primul cât și în al doilea grafic se observă o tendință descendentă a dolarului american ca principală valută de rezervă, în paralel cu o tendință ascendentă a rezervelor denominate în aur. Aceasta sugerează o dorință a băncilor centrale de a diversifica portofoliile și de a reduce dependența de dolar. Aurul devine o alternativă atractivă în acest context.

Graficul 3 oferă o perspectivă globală asupra așteptărilor privind deținerile de aur ale băncilor centrale. Se observă o creștere semnificativă a intenției de a acumula rezerve de aur în următorul an, comparativ cu perioada precedentă.

Prevede schimbarea așteptată a deținerilor globale de aur ale băncilor centrale în următoarele 12 luni. Opțiunile includ "Creștere", "Rămâne neschimbat", "Scădere" și "Nu știm". Răspunsurile indică o așteptare optimistă, cu 81% dintre respondenți care prevăd o creștere a deținerilor de aur.

Graficul 4: Cum credeți că se vor schimba rezervele de aur ale instituției dumneavoastră în următoarele 12 luni?

Prevede schimbarea așteptată a rezervelor de aur ale fiecărei bănci centrale în următoarele 12 luni. Opțiunile sunt similare cu cele din Graficul 3. 29% dintre respondenți se așteaptă la o creștere a rezervelor proprii de aur.

Graficul 5: Ce subiecte sunt relevante pentru deciziile dumneavoastră de gestionare a rezervelor?


Prezintă subiectele relevante pentru deciziile de gestionare a rezervelor băncilor centrale. Opțiunile multiple includ "Rata dobânzii", "Preocupări legate de inflație", "Instabilitate geopolitică", "Probleme ESG", etc. 
"Aurul" este cel mai selectat subiect, urmat de "Rata dobânzii" și "Preocupări legate de inflație".



Graficul 6
: Cât de relevanți sunt următorii factori în decizia organizației dvs. de a deține aur?

Graficul 5: Care sunt aspectele relevante pentru deciziile dumneavoastră privind gestionarea rezervelor? (Selectați toate cele care se aplică).

Graficul 6: Cât de relevanți sunt următorii factori în decizia organizației dvs. de a deține aur?


Evaluează relevanța factorilor specifici în decizia băncilor centrale de a deține aur. Factorii includ "Parte a politicii de de-dolarizare", "Anticiparea schimbărilor în sistemul monetar internațional", etc. Opțiunile de răspuns sunt "Foarte relevant", "Oarecum relevant", "Margina", "Nu este relevant". 

"Stocare pe termen lung a valorii / acoperire împotriva inflației" este considerat cel mai relevant factor, urmat de "Performanță în perioade de criză" și "Diversificator de portofoliu eficient".

Graficul 7: Cât de relevanți sunt următorii factori în decizia organizației dvs. de a deține aur? (2023 vs. 2024).

Comparați relevanța factorilor din Graficul 6 între 2023 și 2024. Se observă o creștere a relevanței percepute a majorității factorilor, în special a "Stocare pe termen lung a valorii / acoperire împotriva inflației", "Performanță în perioade de criză" și "Diversificator de portofoliu eficient".

Sondajul evidențiază o perspectivă pozitivă asupra aurului ca rezervă de active, cu o creștere așteptată a deținerilor de către băncile centrale. De notat că mare parte din achizițiile de aur sunt făcute de China, India și Turcia și mai putin de băncile occidentale care, deocamdata, dețin monopolul.

În concluzie, băncile centrale caută să reechilibreze portofoliile de rezerve și să crească ponderea aurului la un nivel strategic, în condițiile în care aurul oferă o diversificare valoroasă a portofoliilor de rezerve, reducând riscul general. Cu acest trend, se așteapta ca și prețul aurului să crească.

Sondajul din 2024 nu  include și o secțiune specifică privind intențiile de a achiziționa aur ale fiecărei bănci centrale în parte.