Evoluția prețului argintului (2004–2025) în cifre 

Prețul argintului a avut o traiectorie ascendentă per ansamblu între 2004 și 2025, însă cu oscilații semnificative pe parcurs.

În 2004, argintul se tranzacționa în jur de 5–7 USD pe uncie (vezi prețuri actuale în timp real), iar până în 2011 a urcat spectaculos spre 30–35 USD (media anuală), atingând un vârf de aproape 50 USD/uncie în aprilie 2011​
Ulterior, între 2012 și 2015, prețul a scăzut considerabil sub 20 USD (chiar spre 14–15 USD), pentru ca în a doua parte a decadei 2010 să se stabilizeze în jurul a 15–18 USD.

Anii 2020 au readus volatilitatea: 2020 a marcat un salt major (~+47% anual)​ argintul depășind din nou pragul de 25 USD, apoi în 2021–2022 metalul a oscilat în intervalul 20–27 USD.
În 2023, prețul spot al argintului s-a menținut în jur de 23–24 USD​
În prima parte a lui 2024, argintul a tranzitat din nou peste 25 USD, semnalând un potențial nou trend ascendent. Graficul de mai jos ilustrează evoluția prețului mediu anual al argintului între 2004 și 2023, evidențiind atât creșterile dramatice cât și corecțiile severe din această perioadă:

Vezi cât costă uncia de argint azi

Pe ansamblu, între 2004 și 2024 argintul a înregistrat o creștere semnificativă a valorii. Dacă în 2004 prețul era sub 7 USD, în 2024 se situează de aproximativ 4 ori mai sus (în jurul valorii de 25–28 USD​.
Un calcul simplu arată o apreciere de peste 

300% pe parcursul a 20 de ani. (În septembrie 2024 s-a consemnat un preț de ~$31,97, ceea ce reprezenta un avans de +436% față de nivelurile din 2004​ însă acest maxim nu a fost menținut). 
Această performanță pe termen lung a argintului a depășit creșterea inflației, oferind investitorilor pe termen lung un randament real pozitiv.
 

Momente-cheie de creștere spectaculoasă ale argintului (2008, 2011, 2020, 2022–2023)

În ultimii 20 de ani, argintul a avut câteva episoade de apreciere accelerată, adevărate „salturi” spectaculoase, de obicei legate de crize sau schimbări majore în economia globală. Vom analiza mai jos trei astfel de momente definitorii: perioada crizei financiare din 2008 (urmată de rally-ul din 2010–2011), explozia și colapsul din jurul pandemiei COVID-19 (2020) și influența inflației ridicate din 2022–2023. 

Criza financiară din 2008 și super-rally-ul până în 2011 

2008 – cădere și revenire:

În preajma crizei financiare globale, argintul a experimentat o volatilitate extremă. În martie 2008, înaintea prăbușirii Lehman Brothers, argintul a urcat temporar peste 20 USD/uncie (pe fondul cererii pentru metale ca hedging).

Însă odată cu panica din toamnă 2008, investitorii au vândut activele de refugiu pentru lichidități. Argintul a suferit o prăbușire rapidă, scăzând până la circa $9/uncie la apogeul crizei​
Pe întregul an 2008, pierderea a fost de aproape -27%​

Această scădere a fost mai severă chiar decât cea a aurului, deoarece argintul – având și utilizare industrială – a resimțit anticiparea unei recesiuni globale severe (care reduce cererea industrială de metale). 

2009–2010 – factorul „tiparniță de bani”

Reacția fără precedent a băncilor centrale (în special Fed) la criză – reducerea dobânzilor la 0% și injecțiile masive de lichiditate (QE) – au pus bazele unui mediu propice creșterii metalelor prețioase. Argintul a început o ascensiune puternică.
Între decembrie 2008 și sfârșitul lui 2009, prețul s-a dublat practic, de la ~$10 la ~$17. În 2010, trendul a continuat parabolic: argintul a urcat de la ~$18 la peste $30, înregistrând un spectaculos +80% anual​. Investitorii se temeau că expansiunea masei monetare va duce la inflație ridicată, așa că au căutat protecție în aur și argint. 

Totodată, redresarea rapidă a economiilor emergente (China, India) a alimentat cererea industrială de argint (pentru electronice, panouri solare ș.a.). 

2011 – argintul atinge aproape 50$ uncia

Apogeul acestei perioade de creștere a fost în primăvara lui 2011. În aprilie 2011, prețul spot al argintului a atins 48,7 USD/uncie​ cel mai ridicat nivel din 1980 încoace. Raportat la începutul lui 2009 (~$11), argintul crescuse de peste 4 ori!
Principalele cauze au fost: teama de depreciere a dolarului (pe fondul datoriilor publice uriașe acumulate după criză), investitori speculativi care au intrat în piață în număr mare și un context în care inclusiv aurul stabilea noi recorduri (~1900 USD/oz în 2011). 

Un eveniment notabil a fost încercarea fraților Hunt din anii ’80 de a „corner”-iza piața argintului, iar creșterea din 2011 a readus în memorie acel episod – existând speculații că un nou grup de investitori încearcă să forțeze o creștere nenaturală a prețului. 

Totuși, bucuria  a fost de scurtă durată: imediat după atingerea maximului, prețul argintului s-a prăbușit brusc.

În mai 2011, în decurs de câteva zile, argintul a pierdut ~30% din valoare, coborând sub $35. Una din cauze a fost majorarea marjelor de către bursele de futures (COMEX) – practic traderii au fost nevoiți să aducă mai mulți bani pentru a susține pozițiile, ceea ce a forțat lichidări.

De asemenea, unii investitori mari au încasat profit la nivelurile record. La finalul lui 2011, argintul revenise spre $28, marcând un declin considerabil de la vârf. Contextul global se îmbunătățise ușor (criza financiară ceda locul unei recuperări lente, iar Fed vorbea despre eventuale retrageri de stimulente), diminuând nevoia de „refugiu”. 

Pandemia COVID-19 (2020): prăbușire fulger și revenire pe fondul inflației
 
Martie 2020 – șocul pandemic: Declanșarea pandemiei de COVID-19 a generat inițial o vânzare haotică pe toate piețele, inclusiv pe piața metalelor prețioase. În numai câteva săptămâni, între februarie și martie 2020, argintul a scăzut de la ~18 USD la aproximativ 12 USD/uncie, atingând minimul ultimilor 11 ani. Investitorii au lichidat tot, inclusiv aur și argint, pentru a face rost de numerar în contextul prăbușirii burselor și al incertitudinii extreme.

Aici am avut parte de un paradox: deși argintul e considerat activ de refugiu, într-o panică severă chiar și refugiile sunt vândute.

Vara 2020 – rally record pe fondul stimulilor: Imediat ce băncile centrale și guvernele au intervenit agresiv (rate de dobândă zero, pachete fiscale de trilioane de dolari), sentimentul s-a inversat. Argintul și-a pornit urcarea spectaculoasă. În august 2020, cotația spot a atins ~29 USD/uncie, marcând o creștere de peste +140% față de minimul din martie. 

2021–2022 – între entuziasm și realitate

În ianuarie 2021, entuziasmul investitorilor de retail (coordonat pe forumuri Reddit) a împins argintul din nou la ~29 USD (un maxim pe cei 8 ani), într-un fenomen denumit „Silver Squeeze”  La 1 februarie 2021, argintul creștea cu +13% într-o singură zi, atingând $29​
Însă în zilele următoare, mișcarea s-a “răcit” brusc. Motivele? Pe de o parte, măsuri de piață – COMEX a crescut marjele la contractele futures pe argint, descurajând speculatorii înrăiți. Pe de altă parte, atenția traderilor de retail s-a întors către acțiunile gen GameStop. În final, argintul a avut o corecție de ~-9% după acel vârf, terminând febra „squeeze” undeva sub $27​
Cu toate acestea, efectele secundare au inclus un interes sporit al publicului larg față de argint și un accent pe posibila manipulare a prețului.

În 2022–2023, inflația galopantă (cea mai ridicată din ultimii 40 de ani în SUA și Europa) a readus argintul în atenție ca protecție împotriva pierderii puterii de cumpărare. Argintul a avut scurte episoade de creștere – de exemplu, în martie 2022 (după izbucnirea războiului din Ucraina) a sărit de la ~$24 la peste $26/uncie într-o săptămână. Totuși, aceste creșteri nu s-au menținut. Motivul principal: băncile centrale au răspuns inflației prin creșteri agresive de dobândă. Randamentele obligațiunilor au crescut, iar dolarul american s-a întărit la maximul ultimilor 20 de ani în 2022, ceea ce de obicei pune presiune pe metale prețioase (denominate în USD).

Astfel, argintul a avut o evoluție fluctuantă deși inflația ar fi trebuit teoretic să-l propulseze, contrabalansarea prin dobânzi mari și temeri de recesiune industrială l-au ținut în frâu. Cu toate acestea, inflația ridicată a alimentat așteptarea că, odată ce ciclul de majorare a dobânzilor se va opri, argintul (și aurul) vor beneficia de pe urma „restanței” create – argument susținut de mulți analiști pentru perspectivele 2024.

Un moment notabil a fost la finalul lui 2022 și începutul lui 2023, când inflația încă depășea 8% în multe economii. În acest context, argintul a  urcat ~30% de la minimul de $17,8 (septembrie 2022) până la ~$24 la început de februarie 2023. Cotația argintului reacționa pozitiv la semnalele că Fed va încetini ritmul majorărilor de dobândă, iar piețele pariau pe o posibilă scădere a dolarului. Această mișcare a demonstrat din nou caracterul ciclic: când perspectivele economice sunt fragile și politica monetară devine mai indulgentă, argintul tinde să iasă din umbră.

Inflația 2022–2023 și argumentul pro-argint

În anii de după pandemia COVID, prețurile de consum au urcat accelerat (8-9% în SUA, peste 10% în Europa în 2022). Argintul, la fel ca aurul, este văzut ca active de protecție împotriva inflației.
Așadar, mulți investitori au acumulat argint fizic (monede, lingouri) anticipând că politicile monetare nu vor putea controla ușor inflația fără efecte colaterale grave.

Chiar dacă în 2022 argintul nu a avut creșteri spectaculoase fundamentele pieței s-au întărit. Cererea globală de argint a atins niveluri record – peste 1,24 miliarde uncii în 2022 conform World Silver Survey – în timp ce oferta minieră a rămas relativ constantă. Rezultatul: piața argintului a înregistrat un deficit de metal fizic (cererea a depășit oferta) pentru al doilea an consecutiv.

Surse din industrie indică faptul că în 2022 deficitul a fost cel mai mare din ultimele decenii (peste 200 milioane uncii deficit de aprovizionare). Acest dezechilibru sugerează o presiune de creștere pe termen mediu a prețului argintului, pe măsură ce stocurile scad.

În plus, cererea industrială de argint are perspective foarte solide: tranziția energetică către surse regenerabile crește cererea de argint pentru panouri solare (argintul este esențial în celulele fotovoltaice), industria auto electrificată folosește tot mai mult argint în componente electronice, iar expansiunea rețelelor 5G și a electronicelor de consum menține un consum robust. Aceste tendințe, combinate cu inflația ridicată, conturează un tablou optimist pentru argint. Multe argumente pro-argint au fost formulate astfel: „Inflația, cererea fizică în creștere, deficitele de producție și prețul aurului la maxime sunt aliniate pentru a susține prețuri mai mari la argint”​(freemetalsreport.com.)

Cu toate acestea, un element încă ține argintul „în frâu” – suspiciunile de manipulare a pieței de către mari jucători, subiect pe care îl vom aborda în detaliu în continuare.

Manipularea pieței argintului: mit sau realitate? Cum funcționează piața futures 

În rândul investitorilor și pasionaților de metale prețioase, manipularea prețului argintului este un subiect fierbinte. Mulți cred că prețul argintului ar trebui să fie mult mai ridicat, dar este menținut artificial jos de anumiți actori puternici din piață.

Această teorie a manipulării a circulat de zeci de ani (încă de la prăbușirea prețului după tentativa fraților Hunt din 1980), însă în ultimii ani au apărut tot mai multe dovezi și mărturisiri care i-au convins chiar și pe cei sceptici că „ceva este putred” pe piața argintului. În această secțiune vom explica ce înseamnă manipularea argintului, cum este ea realizată, cine sunt actorii implicați și ce rol joacă piața futures în acest mecanism. 

Cine manipulează și de ce? 

Scopul declarat al manipulării ar fi menținerea argintului la un preț artificial de mic, împiedicând declanșarea unui veritabil bull market care ar putea scăpa de sub control​

Cine ar avea acest interes?

Conform unui consens în comunitatea investitorilor în metale prețioase, principalii suspecți sunt marile bănci de investiții (bullion banks) care domină piața globală a metalelor prețioase​
Nume precum JPMorgan Chase, HSBC, UBS, Goldman Sachs apar frecvent în discuție. Aceste bănci, fiind membri ai London Bullion Market Association (LBMA), dețin o poziție centrală: ele acționează ca market-makers, dețin cantități masive de metal în custodie și participă la stabilirea prețurilor zilnice (London Fix)​. Cu o asemenea influență, ele ar putea – teoretic – să „dirijeze” piața în direcția dorită. 

Motivele invocate pentru care aceste entități ar suprima prețul argintului sunt multiple.
Unul ar fi propriul profit – având poziții short mari, băncile câștigă dacă prețul rămâne jos sau scade.

Altul ar fi interesul băncilor centrale: un preț mic la argint (și aur) menține încrederea în monedele fiat; dacă argintul și aurul ar crește vertiginos, ar semnala pierderea puterii de cumpărare a monedei și ar submina sistemul financiar. De altfel, de-a lungul timpului au existat acuzații și investigații care au confirmat unele practici de manipulare: de exemplu, în 2020, JPMorgan a plătit o amendă de 920 milioane $ pentru manipularea piețelor de metale prețioase (prin practici de spoofing – plasarea de ordine false). Iar în 2022–2023, doi foști traderi ai JPMorgan (Michael Nowak și Gregg Smith) au fost condamnați pentru manipularea prețului aurului și argintului, fiind găsiți vinovați de plasarea unor ordine mari pe care le anulau apoi pentru a influența cotațiile​
Aceste condamnări arată că manipularea nu este doar teorie – se întâmplă în realitate. 

Cum are loc manipularea? Rolul pieței futures și al „paper silver” 

Mecanismul principal prin care se suspectează că prețul argintului este ținut jos implică piața futures COMEX din New York.

Acolo se tranzacționează contracte derivate pe argint, care reprezintă cantități standard (ex: 5.000 uncii per contract), cu livrare în viitor. Problema este că aceste contracte permit un levier foarte mare și nu sunt neapărat susținute de argint fizic.( Levierul în futures înseamnă că poți controla o valoare mare a unui activ investind doar o sumă mică de bani. Practic, împrumuți bani de la broker pentru a deschide o poziție mai mare decât capitalul tău propriu).

Se estimează că, la nivel global, există mult mai mult „argint de hârtie” (paper silver) decât argint fizic – adică totalul unciilor de argint „promis” în contracte futures, opțiuni și ETF-uri este de câteva sute de ori mai mare decât stocurile efective de argint​
De exemplu, o analiză arăta un raport șocant de 378 uncii de argint „pe hârtie” pentru fiecare uncie fizică existentă​
(kitco.com.) Această disproporție permite marilor jucători să influențeze prețul fără a deține sau livra fizic metalul. 

Cum funcționează practic manipularea prin futures?

Să luăm un scenariu: atunci când argintul se apropie să spargă un prag psihologic important (să zicem $30), aceste bănci lansează un val masiv de ordine de vânzare pe futures, vânzând cantități enorme de argint „pe hârtie” într-un timp foarte scurt. S-a observat că aceste „lovituri de ciocan” (price slams) au loc aproape exclusiv în sesiunea de dimineață de pe COMEX, adesea între orele 8:30–11:00 AM EST​ (kitco.com), când lichiditatea poate fi mai redusă și impactul este maxim. Prin inundarea pieței cu oferte de vânzare, prețul este tras în jos brusc. Aceste episoade apar deseori exact când argintul încerca un breakout – efectul fiind că strică avântul taurilor(, investitorii care cred că prețurile vor crește) induc panică și declanșează ordine de stop-loss, accentuând scăderea. Scopul este de a „demoraliza” investitorii în argint și de a menține prețul sub nivelurile cheie, prevenind o eventuală creștere exponențială​ (kitco.com). 

Un exemplu concret descris de analiști: la sfârșitul lui octombrie 2023, argintul avansase spre $35 și dădea semne de breakout. Imediat, aproape în fiecare dimineață timp de câteva zile, s-au înregistrat vânzări agresive la deschiderea COMEX, care au tras prețul în jos.​
Acest tipar a fost documentat statistic într-un studiu ce a analizat fiecare sesiune de tranzacționare între 2007 și 2013 – concluzia a fost că există un pattern clar: scăderi abrupte dimineața în New York, urmate apoi de recuperări parțiale după orele de COMEX (când piața asiatică și europeană reechilibrează).​
Cu alte cuvinte, intervalul orar de pe COMEX e folosit sistematic pentru a „îmblânzi” prețul. 

Un alt instrument de manipulare pe piața futures este așa-numita „cap de plafon” (capping): plasarea de ordine limită foarte mari pe partea de vânzare la un anumit preț, astfel încât să creeze o rezistență artificială. De pildă, dacă argintul se apropie de $30, un market maker poate pune un ordin de vânzare pentru, să zicem, 10.000 de contracte la $30. Astfel, oricât de mult încearcă cumpărătorii să ducă prețul peste acel nivel, se lovesc de un zid de ofertă. Aceste ordine sunt uneori vizibile în adâncimea pieței (order book) și au efect psihologic – mulți cumpărători renunță când văd o presiune atât de mare la vânzare​ (kitco.com). 

Este important de subliniat că acest argint vândut pe futures nu este acoperit integral de metal fizic – este în mare parte „argint imaginar”. Bullion banks pot vinde „short” cantități imense fără să dețină uncia respectivă, mizând pe faptul că vor putea răscumpăra mai ieftin înainte de scadență. De exemplu, la un moment dat în 2023, dealerii swap (în principal desk-urile de trading ale băncilor ca JP Morgan, UBS) aveau o poziție netă short echivalentă cu 42.116 contracte futures, adică 211 milioane uncii de argint, aproximativ un sfert din producția anuală mondială​ (kitco.com). Evident, aceste bănci nu dețineau un sfert din producția mondială.. Dacă prețul ar fi crescut abrupt, ar fi fost în dificultate să acopere. 
Însă cât timp reușesc să țină prețul jos, aceste poziții short masive aduc profit. 

Un indiciu concret despre manipulare a venit chiar de la un oficial de top. Rostin Behnam, președintele Comisiei de Tranzacționare a Produselor Derivate din SUA (CFTC), a recunoscut într-o discuție publică că la 2 februarie 2021, când argintul a urcat brusc (după prima încercare de squeeze), piața a fost deliberat „tăiată” cu 10% și că intervenția pe piața futures a reușit să „domolească ceea ce putea fi mult mai rău”​(kitco.com). Cu alte cuvinte, chiar autoritatea de reglementare a aprobat implicit faptul că s-a acționat pentru a preveni ca argintul să scape de sub control. Declarația sa a șocat comunitatea investitorilor, fiind văzută ca o confirmare că instituțiile tolerează sau chiar susțin manipularea pentru a evita volatilitatea excesivă. 

Manipulare vs. fundament: ce trebuie să știe investitorii
 

Manipularea pieței argintului nu poate suprima pe termen nelimitat forțele fundamentale ale cererii și ofertei, afirmă susținătorii teoriei. Ei argumentează că astfel de tactici (vânzări masive pe hârtie, capping) funcționează atâta timp cât există suficient metal fizic pentru livrare și atâta timp cât investitorii nu cer decontarea în metal a contractelor.

Dacă însă cererea de argint fizic crește peste capacitatea de livrare (de exemplu, dacă un număr mare de investitori ar cere să li se livreze argintul în loc să deconteze în numerar futures-urile), atunci scheletul s-ar prăbuși – băncile nu ar putea livra toată cantitatea promisă și ar fi obligate să răscumpere contractele la prețuri mult mai mari, declanșând exact bull market-ul pe care încercau să-l evite.

Mulți consideră că un astfel de moment este doar o chestiune de timp și că investitorii răbdători vor fi recompensați: pot acumula argint la prețuri „cadou” menținute jos artificial, așteptând inevitabila ajustare. 

În concluzie, deși subiectul este complex și uneori controversat, există suficiente elemente care să indice că piața argintului a fost și este influențată de acțiuni concertate ale unor jucători mari. Manipularea are loc preponderent prin instrumente derivate (futures, opțiuni, ETF-uri) și mai puțin pe piața spot fizică.

Pentru un investitor obișnuit, conștientizarea acestor mecanisme ajută la înțelegerea comportamentului adesea contraintuitiv al prețului (de ce scade argintul când parca ar trebui să crească, și viceversa) și la formularea unei strategii pe termen lung. Mulți „silver bulls” recomandă deținerea de argint fizic pe termen lung tocmai din acest motiv: eventualul final al acestei manipulări ar putea duce la o creștere explozivă a prețului, recompensând pe cei care au rezistat.
De altfel, mișcări precum Silver Squeeze exact asta și-au propus – să forțeze mâna manipulatorilor. În continuare, vom vedea ce au reprezentat aceste campanii de tip „squeeze” din 2021 și 2024 și ce impact au avut. 

Mișcarea “Silver Squeeze” (2021 vs 2024): comunitatea investitorilor vs. marile bănci 

În ianuarie 2021, inspirată de succesul temporar al investitorilor de retail în acțiuni precum GameStop, o comunitate online de pe Reddit  a încercat un experiment inedit: un „short squeeze” pe piața argintului.

Ideea era că, dacă suficient de mulți investitori mici se coordonează să cumpere argint (fizic, ETF-uri și acțiuni miniere), ar putea provoca închiderea forțată a pozițiilor short deținute de marii jucători și astfel prețul ar crește exploziv. Aceasta a fost numită mișcarea Silver Squeeze 2021. 
Deși nu a reușit să “doboare” complet manipularea, a avut efecte vizibile – prețul a sărit la maxime și subiectul a ajuns pe prima pagină a ziarelor financiare. 

Fast-forward în 2024 (și începutul lui 2025): entuziasmul comunității s-a reaprins, sub hashtagul #SilverSqueeze2.0.

În comunitățile de investitori s-a vehiculat din nou hashtagul #SilverSqueeze2.0, iar planurile vizau o dată anume: 31 martie 2025  De ce această dată? Probabil pentru că coincide cu sfârșitul trimestrului și cu momentul de fixing al unor contracte, ceea ce ar fi putut prinde nepregătite băncile cu poziții short.

Conform rapoartelor din acea zi, #SilverSqueeze2.0 nu a reușit să miște semnificativ prețul. Argintul a deschis în creștere ușoară, dar în prima parte a zilei a suferit din nou un “smackdown” – acea scădere tipică în intervalul orar american​. Deși pe social media comunitatea era vocală, piața efectivă a rămas în mare parte impasibilă, argintul nereușind nici măcar să se mențină „pe zero” în acea zi, cu atât mai puțin să realizeze creșterea explozivă scontată​.
Situația a fost rezumată de un comentator astfel: „mult-așteptatul #SilverSqueeze2.0 pare să fi eșuat, prețurile argintului văzând obișnuita prăbușire matinală, iar comunitatea online și aliații lor instituționali nereușind să aducă prețurile măcar la nivelul de închidere al zilei anterioare – darămite să cauzeze cascada de acoperiri de short dorită”​

Ce a rămas în urma SilverSqueeze2.0? Două aspecte importante:
 

În ansamblu, mișcările Silver Squeeze au avut un rol important în creșterea transparenței pieței argintului și în informarea publicului despre dezechilibrele acesteia. Chiar dacă nu au „mișcat luna de pe cer” cum și-au propus, ele au creat o comunitate globală de investitori în argint mai bine informați, coezivi și determinați să țină de investițiile lor pe termen lung. Așa cum spunea unul dintre participanți: „Poate nu am câștigat azi bătălia, dar războiul continuă”. Iar în „războiul” investitorilor contra manipulării, un alt front de analiză este raportul aur-argint, despre care vom discuta în continuare.

Evoluția raportului aur-argint (Gold/Silver Ratio) în 2004–2024: ce indică și cum îl interpretăm 

Raportul aur-argint (gold-silver ratio) reprezintă numărul de uncii de argint necesare pentru a cumpăra o uncie de aur​
Este un indicator vechi de secole – de fapt, în trecut a fost adesea fixat de guverne în sisteme monetare bimetalice (ex: SUA a fixat raportul la 15:1 prin Coinage Act din 1792)​

În epoca modernă, raportul aur-argint fluctuează liber în funcție de prețurile de piață ale celor două metale, și a cunoscut variații ample, reflectând perioade în care unul din metale a supraperformat pe celălalt. 

În ultimii 20 de ani (2004–2024), gold-silver ratio a avut o evoluție foarte interesantă, mergând de la aproximativ 60:1 în 2004, până la un minim de circa 45:1 în 2011 (când argintul era scump relativ la aur), apoi la un maxim istoric de peste 110:1 în 2020 (când argintul era extrem de ieftin relativ la aur)​
În 2024, raportul s-a situat în jurul valorii de 80:1, destul de ridicat comparativ cu media istorică. 

Analiza acestui raport oferă perspective valoroase: 

Tendința pe termen lung: Istoric, în secolul 20, raportul a fost de obicei între 40 și 100. Valori extreme: ~15 în 1980 (când argintul a atins $50 iar aurul $800, deci raport ~16:1) și ~100 în 1991 (când argintul era la minime istorice sub $4, iar aurul ~ $350)​
De aceea, mulți investitori folosesc strategia de a roti între aur și argint în funcție de acest raport: cumpără argint când raportul e foarte mare (argint ieftin), iar când raportul scade mult, schimbă o parte din argint în aur.

In 2024, cu un raport ~80:1, argintul părea subevaluat față de aur conform multor metrici. Dacă istoria se repetă, un bull market pronunțat al argintului ar trebui să aducă acest raport măcar spre 50:1 sau mai jos.

​În aprilie 2025, raportul aur/argint (gold-to-silver ratio) se situează între 100 și 105, marcând unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii.

Acest raport indică o subevaluare semnificativă a argintului în comparație cu aurul.

Preturi medii aprilie 2025
Prețul aurului: aproximativ 3.328 USD/uncie

Prețul argintului: aproximativ 33,35 USD/uncie 

Factori cheie în evoluția prețului argintului  

Argintul a reacționat puternic la 

În plus, cererea investițională prin ETF-uri precum iShares Silver Trust (SLV) a influențat puternic piața – de exemplu, intrările masive în SLV au propulsat prețul în 2020–2021, iar lichidările au contribuit la declinul din 2013–2014 și 2022​.

​Concluzii:  Argintul se află într-un punct interesant – are fundamentele de partea sa (cerere robustă, ofertă constrânsă, inflație relativ ridicată, aur puternic) și un sentiment al pieței îmbunătățit față de acum câțiva ani.

Dacă va reuși să depășească barierele tehnice (zona $28-$30) ar putea atrage un nou val de interes și chiar un posibil efect de scurtcircuitare a vânzărilor short (datorită factorilor tehnici și de lipsă de lichiditate fizică). Pe termen mediu, mulți investitori privesc argintul ca pe un pariu cu risc-recompensă atractiv. Un celebru manager de fond spunea: “Argintul nu a fost niciodată atât de subevaluat în raport cu fundamentele sale. E ca un arc comprimat, ai răbdare și va exploda”. 

Rămâne de văzut dacă 2025 va fi perioada în care acest „arc” al argintului se va destinde cu adevărat. Investitorii experimentați știu că argintul „picotește” mult timp, apoi ”o ia la sănătoasa”. 
Până atunci, cei interesați de argint ar trebui să urmărească cu atenție indicatorii discutați (inflație, deciziile Fed, cererea fizică, gold-silver ratio) și să fie pregătiți atât pentru oportunități, cât și pentru volatilitate. 

Argintul are obiceiul să îi surprindă pe toți – fie plăcut, fie mai puțin plăcut – dar cu siguranță nu lasă pe nimeni indiferent. 

Surse folosite: 

 
Disclaimer 

Acest articol are scop informativ și educațional și nu constituie recomandare financiară, consultanță de investiții sau ofertă de cumpărare sau vânzare a oricărui instrument financiar. Toate informațiile prezentate sunt obținute din surse considerate de încredere, dar nu garantăm acuratețea, actualitatea sau completitudinea lor. Investițiile în piețele de metale prețioase implică riscuri semnificative, inclusiv pierderi de capital. Înainte de a lua orice decizie de investiție, vă recomandăm să consultați un consilier financiar autorizat sau să realizați propriile analize. Autorul și editorul acestui articol nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile de investiție bazate pe conținutul prezentat.