Ce este o ferma  de criptomonede?

Ce a descoperit ANAF pe strada Depozitelor

Pe 23 iunie 2026, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF au descins într-o clădire părăsită din zona depozitelor, la marginea municipiului Satu Mare.

Ce au găsit acolo nu era o fabrică în sensul clasic. Nu erau utilaje industriale, nu erau mărfuri, nu erau angajați cu acte în regulă.

Erau 407 echipamente pentru extragerea de criptomonede — dispozitive specializate de calcul, aranjate în rânduri, conectate la sisteme de răcire și la instalații electrice dimensionate pentru consumuri de nivel industrial.

Valoarea infrastructurii confiscate: peste 2 milioane de lei. Factura la electricitate, în intervalul august 2025 – aprilie 2026: aproximativ 7 milioane de lei.

Adică, într-o clădire pe care, oficial, nu o folosea nimeni pentru nimic, s-a consumat electricitate de 7 milioane de lei în nouă luni. Fără activitate economică declarată. Fără venituri raportate. Fără nicio urmă în evidențele fiscale.

Potrivit comunicatului oficial ANAF, controlul a fost declanșat „în urma unor analize complexe de risc și a unor verificări operative" care au arătat neconcordanțe majore între activitatea reală și datele declarate. Unele surse din presă menționează că tocmai facturile la curent — anormal de mari pentru un spațiu „gol" — au atras atenția inspectorilor.

Cazul a fost descris de Ziarul Financiar ca primul de această amploare făcut public de ANAF în zona extragerii de criptomonede din România.

Cine opera ferma?

ANAF nu a publicat niciun nume. Comunicatul oficial vorbește doar despre „persoane care nu erau organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare". Presa a adăugat un singur detaliu: potrivit Click.ro, deținătorii din acte ai spațiului ar fi două firme din Constanța, active în HoReCa — adică în administrarea de baruri și restaurante. Dar nici numele firmelor, nici cel al beneficiarilor reali nu sunt publice.

Ce știm sigur e că operațiunea era organizată la nivel industrial. Nu vorbim de un adolescent cu două plăci video în cameră. Vorbim de o infrastructură planificată, cu răcire, cu distribuție electrică dedicată, cu sute de mașini care funcționau non-stop.

Cineva a investit serios, a planificat logistic și a decis, conștient, să nu declare nimic.

Ce făceau de fapt acele echipamente și cine, ce câstiga de pe urma lor?

Imaginează-ți un concurs la nivel mondial. Mii de calculatoare rezolvă, în același timp, o problemă matematică extrem de complexă.

Primul calculator care găsește soluția câștigă o recompensă — o cantitate de criptomonedă, de exemplu Bitcoin. Apoi concursul o ia de la capăt, la fiecare zece minute, non-stop.

Asta e extragerea de criptomonede. Tehnic, procesul se numește „Proof of Work" — dovada muncii. Calculatoarele (numite „minere" sau „rig-uri") fac miliarde de calcule pe secundă pentru a valida tranzacțiile din rețeaua blockchain și a adăuga blocuri noi.

Ca recompensă, primesc monedă digitală proaspăt creată și comisioanele tranzacțiilor validate.

Problema? Aceste calcule consumă enorm de multă electricitate. Un singur dispozitiv ASIC — un calculator construit exclusiv pentru generarea de monedă digitală — consumă între 2.700 și 3.600 de wați pe oră, non-stop.

Acum imaginează-ți 407 astfel de dispozitive, funcționând simultan, 24 de ore din 24, timp de nouă luni. Estimarea tehnică sugerează o putere instalată de circa 1,1 – 1,5 megawați, doar pentru echipamentele de ”minerit” fără răcire și infrastructură auxiliară.

Ca referință: un apartament românesc de trei camere consumă circa 200-300 kWh pe lună. Ferma din Satu Mare consuma într-o singură zi cât un bloc întreg într-o lună.

De ce apar ferme clandestine — și cum funcționează schema

Logica economică e simplă:

Extragerea de criptomonede este profitabilă doar atunci când costul electricității este mai mic decât valoarea monedelor obținute. Într-o țară unde electricitatea e scumpă, operațiunea legală devine greu rentabilă.

Soluția pe care o aleg unii? Ascund totul. Nu declară activitatea. Nu plătesc taxe. Și, în unele cazuri... fură curent.

La propriu:)...

Schema funcționează aproape la fel peste tot în lume: o clădire izolată — un depozit, o hală industrială abandonată, uneori chiar o fostă fermă agricolă. În interior, sute sau mii de ASIC-uri, ventilație industrială și cabluri groase trase direct la rețeaua electrică, uneori prin racordare ilegală.

Și nu e un fenomen izolat.

În Malaezia, autoritățile au format echipe speciale cu drone și forțe terestre pentru a descoperi aproape 14.000 de dispozitive ilegale de extragere, responsabile de furtul a 1,1 miliarde de dolari din rețeaua electrică națională din 2020 încoace.

În Thailanda, poliția a confiscat peste 6.390 de minere legate de o rețea criminală cu legături chineze.

În Rusia, poliția din Siberia a descoperit o fermă ilegală cu peste 3.200 de rig-uri. În Spania, polițiștii au descins asupra a ceea ce credeau că e o plantație de canabis — și au găsit, de fapt, o fermă de criptomonede.

Tiparele se repetă: energie furată, identități ascunse, clădiri discrete, sume uriașe... ”nevăzute” de fisc.

Ce semnale lasă o fermă clandestină — și cum sunt prinși, de fapt?

Un detaliu pe care puțini îl cunosc: o fermă de extragere lasă o „amprentă" electrică distinctă.

Studiile tehnice arată că echipamentele ASIC au un factor de putere aproape constant — între 0,994 și 0,995 — și generează semnale  electrice specifice, diferite de cele ale oricărei sarcini industriale obișnuite.

În termeni simpli, e ca și cum fiecare fermă de extragere cântă pe o frecvență unică în rețeaua de curent. Operatorii de rețea pot, teoretic, să detecteze aceste semnale și să identifice consumatori suspecți.

Mai e și factorul evident: consumul anormal. O clădire dezafectată care trage curent cât o fabrică medie iese în evidență în orice analiză de date.

Exact asta pare să fi detectat ANAF la Satu Mare — neconcordanțe între ce ar fi trebuit să consume acel spațiu și ce consuma în realitate.

ANAF a confirmat că folosește „analize complexe de risc" și instrumente digitale de verificare. Planul strategic al instituției pentru 2025-2028 menționează explicit proiectul Big Data și analiza centralizată a riscurilor de neconformare fiscală.

Ce riscă cei care operează astfel de ferme în România

Producerea de criptomonede nu este interzisă în România. Asta e important de înțeles. Poți să cumperi echipamente, să le instalezi și să extragi monedă digitală legal. Dar trebuie să faci câteva lucruri esențiale: să ai o formă legală de organizare, să ții evidențe contabile, să declari veniturile și să plătești impozitele datorate.

Conform ghidurilor ANAF, veniturile din transferul de monedă virtuală sunt venituri impozabile, care se declară prin Declarația unică. Impozitul general este de 10% pe câștig.

Ce riscă cei care nu respectă aceste reguli? Confiscarea echipamentelor (deja s-a întâmplat la Satu Mare), stabilirea retroactivă a obligațiilor fiscale, amenzi substanțiale și, dacă se constată elemente de infracțiune, urmărire penală. ANAF a anunțat deja că poate sesiza organele de urmărire penală în acest caz.

Legea energiei prevede, la rândul ei, că sustragerea de energie electrică este infracțiune de furt. Deocamdată, la Satu Mare, nu există un anunț oficial că furtul de energie a fost probat juridic — dar indiciile din presă sugerează că și această pistă e investigată.

Ca precedent românesc, în 2021, DIICOT a reținut un cetățean danez acuzat că a sustras sute de dispozitive puse la dispoziție pentru extragere și s-a racordat ilegal la rețeaua electrică.

Ce ar trebui să reții dacă vrei sa-ți faci o astfel de ”fermă”? 

ANAF a formulat-o clar: „Economia digitală nu reprezintă o zonă fără reguli fiscale."

Dacă ești interesat de criptomonede — fie că vrei să investești, fie că te gândești la extragere — regulile sunt aceleași ca pentru orice activitate economică. Declari. Plătești. Ții evidențe. Altfel, nu ești un inovator care a descoperit o nișă — ești un contribuabil care se sustrage obligațiilor.

Pentru cei care preferă investiții în active tangibile, cu cadru legal clar și fără complicațiile tehnice ale extragerii de criptomonede, metalele prețioase rămân o alternativă clasică.

Un lingou de aur nu consumă electricitate, nu generează ”semnale suspecte” în rețea și nu trebuie ascuns într-o clădire părăsită.:)

Întrebări frecvente 

Ce este o fermă clandestină de criptomonede?

O fermă clandestină de criptomonede este o operațiune de extragere organizată la scară industrială, care funcționează în afara evidențelor fiscale și legale. De obicei, este instalată în spații izolate — hale abandonate, depozite, clădiri dezafectate — și folosește sute sau mii de calculatoare specializate (ASIC-uri) pentru a genera monede digitale. Operatorii nu declară veniturile, nu plătesc taxe și, frecvent, sustrag energia electrică.

Este legală extragerea de criptomonede în România?

Da, extragerea de criptomonede este legală în România, cu condiția să fie desfășurat printr-o formă juridică legală, cu evidențe contabile și cu declararea veniturilor obținute. Conform ANAF, veniturile din monedă virtuală sunt impozabile și trebuie declarate prin Declarația unică. Ceea ce e ilegal nu este extragerea în sine, ci desfășurarea lui fără declarare, fără plata taxelor și, eventual, cu furt de energie.

Cum a descoperit ANAF ferma din Satu Mare?

ANAF a declarat oficial că a folosit „analize complexe de risc și verificări operative" care au relevat neconcordanțe majore între activitatea reală de la locație și datele declarate. Presa a raportat că facturile de electricitate anormal de mari pentru o clădire „goală" au contribuit la declanșarea verificărilor. Planul strategic ANAF 2025-2028 menționează utilizarea instrumentelor Big Data și a analizei centralizate de risc pentru detectarea neconformării fiscale.

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educativ. Nu constituie o recomandare de investiții. Informațiile prezentate se bazează pe surse publice disponibile la data redactării (28 iunie 2026). Pentru decizii financiare, consultați un consilier autorizat.