Când vine vorba de protejarea investițiilor, în special pe termen mediu și lung, una dintre preocupările cheie pentru mulți investitori este impactul inflației asupra randamentului portofoliului lor. Acest subiect este acum mai relevant astăzi decât a fost în ultimele decenii, inclusiv în România. pentru a afla cum afectează inflația portofoliile de investiții în metale prețioase, ar trebui să vedem ce este inflația(  și hiperinflația), ce anume o influențează, cine o stabilește și cum și ce impact poate să aibă în investițiile în aur argint și platină,  atunci când este scăpată de sub control.

Ultima dată când inflația în România a depășit 5% pentru o perioadă mai lungă a fost între 2010 și 2012. În cei aproape doi ani, creșterea prețurilor la energie și alimente a avut un impact semnificativ asupra consumatorilor români. 

În general, Banca Națională a României (BNR) vizează o inflație de 2,5%, pe care o stabilește și țintește politica prin intermediul Consiliului de Administrație. Încă din 2005, Banca Națională a României (BNR) are ca obiectiv o inflație „scăzută și stabilă”, cu o țintă anuală de 2,5% (+/- 1%). Cu toate acestea, rata a inflației raportată la sfârșitul lunii martie a fost de 7,2% - de aproape trei ori mai mare decât ținta.

Inflația măsoară modificările prețurilor la bunuri și servicii în timp. În România, măsurile inflației și prețurilor includ Indicele Prețurilor de Consum (IPC) și Indicele Prețurilor de Producător (IPP). Inflația se înregistrează lunar, pentru anul precedent.

Ca parte a acestei măsuri, Institutul Național de Statistică (INS) efectuează cu regularitate măsurarea și monitorizarea prețurilor bunurilor și serviciilor printr-o analiză a unui „coș de bunuri”. Aceasta include o gamă largă de produse și servicii achiziționate de gospodăriile din România și măsoară schimbarea prețurilor în timp. Pe măsură ce bunurile și serviciile pe care le cumpărăm de obicei se modifică, INS revizuiește în mod regulat lista de produse și le actualizează conform tendințelor actuale. 

Pentru 2024, produse precum bicicletele electrice, fructele de pădure înghețate, camerele de securitate pentru acasă și prosoapele sanitare au fost adăugate în măsura IPC de către INS.

Aceste măsuri demonstrează că, în timp, prețul bunurilor și serviciilor crește în general, iar banii. au o putere de cumpărare mai mică decât aveau cândva. Conform BNR, bunurile și serviciile care ar fi costat 10 lei în 1990, ar costa peste 150 lei dacă ar fi cumpărate astăzi.

Pe o perioadă mai scurtă de timp, impactul este mai puțin evident, dar valoarea se va schimba. De exemplu, bunuri și servicii care costau 10 lei în 2010 ar costa peste 14 lei în 2020, o creștere medie anuală de 3,5%. 

În secolul XX, au existat cazuri de hiperinflație în economiile din întreaga lume. 
Hiperinflația apare atunci când rata inflației depășește 50% pe parcursul unei luni. Deși rata inflației din primul trimestru din acest an (IPC) de 7,2% este mult sub această valoare, unele dintre creșterile recente raportate de INS sunt cele mai mari din ultimii ani. 

Inflația este o măsură importantă pentru investitori deoarece valoarea investițiilor trebuie să depășească rata inflației. Dacă investițiile nu depășesc rata inflației, pierzi bani deoarece banii tăi au mai puțină putere de cumpărare. Rata inflației influențează, de asemenea, decizii legate de cheltuielile zilnice, pensii și tarifele trenurilor.

Deși pare contraintuitiv să se aștepte ca prețurile să crească, o anumită cantitate de inflație este utilă deoarece încurajează cheltuielile. Totuși, dacă rata inflației este prea mare, poate semnala probleme economice. BNR poate decide creșterea ratelor dobânzilor pentru a reduce inflația. 

Dacă ratele dobânzilor cresc, costul împrumutului crește și astfel oamenii cheltuiesc mai puțin, determinând scăderea cererii și a prețurilor.

Din zorii civilizației, aurul a fost văzut ca un depozit de bogăție. 
O investiție în aur poate fi înțeleaptă în perioadele de inflație ridicată deoarece randamentul aurului poate depăși inflația. 

De exemplu, un centurion roman pe vremea împăratului Augustus (27 î.Hr.) era plătit cu 38,6 uncii de aur pe an. Măsurat la prețul aurului de astăzi de aproape 4000 lei uncia, aceasta ar echivala cu aproape 154000 lei pe an.

În comparație cu alte investiții, randamentul aurului poate fi mai favorabil. De exemplu, dacă ai cumpărat aur în valoare de 300 lei pe lună timp de 18 ani din 2006, ai avea peste 240000 lei de aur până în 2024. 

Comparând cu un depozit cont bancar cu dobândă medie anuală de 3%, ai avea aproximativ 126000 lei sau pur și simplu economisind fără dobândă – aproximativ 64800 lei. Această comparație arată clar beneficiile investiției în aur comparativ cu economisirea banilor ca numerar.

Totuși, aurul și inflația nu au o corelație direct liniară. Deși aurul se comportă bine pe termen lung, prețurile nu se corelează direct cu schimbările ratei inflației.

Un raport recent al World Gold Council sugerează că aurul poate depăși activele financiare principale în perioadele de reapariție a inflației și incertitudinii economice. 

Prețul aurului (lei) a crescut cu aproximativ 12% în ultimele 12 luni.

Aurul joacă un rol important într-un portofoliu de investiții ca acoperire împotriva inflației și ca activ strategic pe termen lung. 

De exemplu, Bridgewater Associates recomandă investitorilor să dețină între 5% și 10% din portofoliu în aur pentru a se proteja împotriva riscurilor politice. World Gold Council raportează că investitorii care dețin între 2% și 10% din portofoliu în aur pot îmbunătăți semnificativ randamentele ajustate la risc.

Investiția în aur poate oferi protecție împotriva inflației și diversificare pentru portofoliul tău. Este important să monitorizezi evoluțiile economice și să ajustezi strategiile de investiții corespunzător.

Inflația este un factor esențial pe care investitorii trebuie să îl ia în considerare pentru a proteja și crește valoarea portofoliului lor. Creșterea prețurilor reduce puterea de cumpărare a banilor, astfel încât investițiile trebuie să ofere randamente mai mari decât rata inflației pentru a fi profitabile.

1. Diversificarea Portofoliului: Diversificarea investițiilor este crucială pentru reducerea riscurilor. Includeți o varietate de active, cum ar fi acțiuni, obligațiuni, imobiliare și mărfuri, pentru a distribui riscurile și a profita de diferite surse de venit.

2. Investiții în Active Reale: Activele reale, precum imobiliarele și aurul, au tendința de a-și menține valoarea în perioade de inflație ridicată. Aceste active pot oferi o protecție eficientă împotriva devalorizării monedei.

3. Titluri Protejate de Inflație: Obligatiunile indexate la inflație, cum ar fi titlurile de stat legate de inflație (TIPS), oferă randamente ajustate la inflație, protejând astfel puterea de cumpărare a investițiilor.

4. Investiții în Acțiuni: Companiile care pot transfera costurile crescute asupra consumatorilor, cum ar fi cele din sectorul bunurilor de larg consum, pot performa bine în perioade de inflație. Acțiunile acestor companii pot oferi randamente mai mari.

5. Fonduri de Investiții și ETF-uri: Fondurile de investiții și ETF-urile care se concentrează pe active protejate împotriva inflației pot oferi o diversificare și o gestionare profesională a riscului.

1. Deținerea Fizică a Aurului: Achiziționarea de monede sau lingouri de aur oferă o formă tangibilă de protecție împotriva inflației. Totuși, trebuie să se ia în considerare costurile de stocare și securitate.

2. Investiții în ETF-uri de Aur: ETF-urile care urmăresc prețul aurului oferă o modalitate simplificată de a investi în aur fără a deține fizic metalul.

3. Acțiuni ale Companiilor Miniere de Aur: Investițiile în companii care extrag aur pot oferi expunere la prețul aurului și, de asemenea, la potențialul de creștere al acestor companii.

4. Contracte Futures și Opțiuni pe Aur: Pentru investitorii avansați, contractele futures și opțiunile pe aur pot oferi modalități de a specula asupra prețurilor aurului sau de a se proteja împotriva riscurilor.

Monitorizarea atentă a inflației și ajustarea strategiilor de investiții sunt esențiale pentru a proteja și crește valoarea portofoliului. Diversificarea, investițiile în active reale și utilizarea instrumentelor financiare adecvate sunt metode eficiente pentru a te proteja împotriva efectelor negative ale inflației. În special, aurul poate juca un rol important într-un portofoliu echilibrat, oferind atât protecție împotriva inflației, cât și potențial de apreciere pe termen lung.