10 Țări Care au Cumpărat Masiv Aur în Istorie

Aurul: Când băncile centrale se pregătesc de furtună, ar trebui să începi să fii atent

De ce cumpără băncile centrale aur?

Băncile centrale sunt ca un șofer care vede în față o furtună pe autostradă și decide să tragă pe dreapta, în timp ce ceilalți șoferi se grăbesc spre ea cu viteză maximă.

În 2024, băncile centrale din toată lumea au cumpărat aproape 2.600 de tone de aur. Este una dintre cele mai mari acumulări de aur din istorie.

Motivul? Încrederea în bani de hârtie și în sistemul financiar devine din ce în ce mai fragilă.

De-a lungul istoriei, băncile centrale au realizat achiziții semnificative de aur în diverse contexte economice și geopolitice.

Iată zece exemple notabile:

Statele Unite ale Americii (1933-1971): În timpul Marii Depresiuni, președintele Franklin D. Roosevelt a emis un ordin executiv în 1933 care interzicea deținerea privată de aur și obliga predarea acestuia către Trezoreria SUA. Acest demers a avut ca scop stabilizarea economiei și creșterea rezervelor federale de aur. Ulterior, în 1944, prin Acordul de la Bretton Woods, dolarul american a fost legat de aur, consolidându-și poziția în sistemul financiar global.
Germania (2012-2017): În această perioadă, Bundesbank a repatriat 674 de tone de aur din rezervele deținute în străinătate, în special din Franța și SUA. Motivația principală a fost creșterea încrederii publicului în rezervele naționale și reducerea riscurilor geopolitice.
Rusia (2005-2020): Banca Centrală a Rusiei a fost un cumpărător constant de aur, crescându-și rezervele de la aproximativ 400 de tone în 2005 la peste 2.300 de tone în 2020. Această strategie a avut rolul de a reduce dependența de dolarul american și de a proteja economia de sancțiunile internaționale.
China (2009-2020): Banca Populară Chineză și-a majorat semnificativ rezervele de aur, de la 1.054 de tone în 2009 la 1.948 de tone în 2020. Scopul principal a fost diversificarea rezervelor internaționale și întărirea yuanului ca monedă globală.
India (2009): În 2009, Banca de Rezervă a Indiei a achiziționat 200 de tone de aur de la Fondul Monetar Internațional pentru a-și diversifica rezervele și a întări încrederea în economia sa.
Polonia (2018-2019): Banca Națională a Poloniei a cumpărat 125,7 tone de aur în această perioadă și a repatriat 100 de tone din Marea Britanie, consolidându-și rezervele și demonstrând suveranitatea economică.
Ungaria (2018): Banca Națională a Ungariei și-a crescut rezervele de aur de zece ori, de la 3,1 tone la 31,5 tone, pentru a întări stabilitatea financiară și încrederea pieței în economia sa.
Kazahstan (2011-2020): Banca Națională a Kazahstanului a fost un cumpărător constant de aur, crescându-și rezervele de la 67 de tone în 2011 la peste 380 de tone în 2020, ca parte a strategiei de diversificare a activelor.
Turcia (2017-2020): Banca Centrală a Turciei a achiziționat cantități semnificative de aur în această perioadă, ajungând la peste 700 de tone în 2020, pentru a se proteja împotriva inflației și a volatilității lirei turcești.
Serbia (2019): Banca Națională a Serbiei a achiziționat 9 tone de aur în 2019, crescându-și rezervele la 30,4 tone, pentru a întări stabilitatea financiară și a se proteja împotriva riscurilor externe.

Băncile centrale care au cumpărat masiv aur în 2024:

Polonia: +90 tone, pentru a crește stabilitatea rezervei valutare.
Turcia: +75 tone, din cauza inflației și a volatilității lirei turcești.
India: +73 tone, pentru protecția împotriva devalorizării rupiei.
China: +44 tone, pentru a reduce dependența de dolarul american.
Azerbaidjan: +45 tone, pentru diversificarea activelor.
Cehia: +20,5 tone, o mișcare strategică de diversificare.
Irak: +20 tone, pentru stabilizarea economiei.
Kârgâzstan: +17 tone, ca protecție împotriva riscurilor externe.
Ungaria: +15,5 tone, continuând strategia de creștere a rezervelor.
Uzbekistan: +11 tone, pentru întărirea poziției economice.

În ceea ce privește România, nu există date recente disponibile care să indice achiziții semnificative de aur în ultimii ani. Banca Națională a României menține o rezervă de aur relativ constantă, situată în jurul valorii de 103,6 tone.

Statele Unite ale Americii (SUA) și Regatul Unit al Marii Britanii (Anglia) nu au raportat achiziții recente semnificative de aur.

SUA dețin cea mai mare rezervă de aur la nivel mondial, cu aproximativ 8.133,5 tone, în timp ce Regatul Unit are rezerve de aproximativ 310,3 tone.

Germania nu a efectuat achiziții majore de aur în ultimii ani, însă deține a doua cea mai mare rezervă de aur la nivel mondial, cu aproximativ 3.362,4 tone.

Aceste achiziții reflectă o tendință globală a băncilor centrale de a-și diversifica rezervele și de a se proteja împotriva incertitudinilor economice și geopolitice.

Dacă ai control asupra tipăririi banilor, de ce ai nevoie de aur?

Băncile centrale pot tipări bani oricând. Dar tipărirea nu creează bogăție – creează inflație. Iar când inflația scapă de sub control, aurul rămâne singurul activ care nu poate fi falsificat sau multiplicat la infinit.

Mai e ceva: sanctiunile economice. Țări precum China și Rusia se tem că ar putea fi izolate din sistemul financiar internațional. Așa că își fac rezerve de aur, pentru că aurul nu poate fi înghețat sau confiscat de o bancă centrală străină.

Și dacă băncile centrale mari cred că e momentul să își protejeze rezervele, poate că investitorii individuali ar trebui să își pună aceeași întrebare.

Ce înseamnă asta pentru investitorii obișnuiți?

Aurul rămâne un refugiu în vremuri nesigure. Dacă băncile centrale renunță la dolari și cumpără aur, este un semnal că incertitudinea economică e mai mare decât pare.
Prețul aurului este pe un trend ascendent. În martie 2025, aurul a depășit 2.900 USD pe uncie și analiștii cred că ar putea depasi cu mult pragul de 3.000 USD până la finalul anului.
Nu trebuie să fii o bancă centrală ca să te protejezi. Chiar și o mică expunere la aur poate aduce stabilitate unui portofoliu în vremuri volatile.

Istoria se repetă. Dar nu toți sunt atenți.

În 1971, când SUA au renunțat la standardul aurului, metalul prețios valora 35 de dolari pe uncie. Câțiva ani mai târziu, urcase la peste 800 USD.

Azi, aurul a depășit 2.900 USD și crește. Băncile centrale nu cumpără aur din instinct – ele văd furtuna venind.

Întrebarea nu e „De ce cumpără băncile centrale aur?”

Întrebarea e: „De ce tu nu faci la fel?”

Cele mai frecvente întrebări despre achizițiile de aur ale băncilor centrale

De ce cumpără băncile centrale aur în loc să țină dolari sau euro?
- Aurul nu poate fi tipărit, devalorizat sau înghețat de o altă țară. Este o asigurare împotriva riscurilor financiare globale.
Care bancă centrală a cumpărat cel mai mult aur în ultimul an?
- Polonia a fost liderul achizițiilor în 2024, cu 90 de tone adăugate la rezervele sale.
Cum influențează aceste achiziții prețul aurului?
- Când băncile centrale cumpără în cantități mari, cererea crește și prețul aurului tinde să urce.
Cumpără și țările dezvoltate aur sau doar piețele emergente?
- Chiar și țări europene ca Polonia, Cehia și Ungaria și-au crescut rezervele în 2024.
Este acesta un semnal că urmează o criză economică?
- Nu neapărat, dar arată că băncile centrale se pregătesc pentru volatilitate și riscuri financiare sporite.
Ce procent din rezervele unei bănci centrale este format din aur?
- Depinde de țară. De exemplu, Polonia are 17% din rezerve în aur, iar China are aproximativ 4%.
Cum pot investitorii obișnuiți să beneficieze de această tendință?
- Prin cumpărarea de aur fizic, ETF-uri sau acțiuni la companii miniere de aur.
Poate o bancă centrală să vândă aurul cumpărat?
- Da, dar majoritatea băncilor centrale își păstrează rezervele pe termen lung.
Cumpărarea masivă de aur de către China este o strategie împotriva dolarului american?
- În mare parte, da. China dorește să reducă dependența de dolar în rezervele sale internaționale.
Este prea târziu pentru investitori să cumpere aur acum?

Prețul aurului este ridicat, dar dacă băncile centrale continuă să cumpere, trendul ar putea rămâne ascendent.

Dacă băncile centrale se pregătesc, poate că și tu ar trebui să te gândești ce înseamnă asta pentru portofoliul tău.

Aurul a fost mereu moneda de rezervă a lumii.

Iar lumea pare să aibă din nou nevoie de el.