Prețul aurului  nu este static, ci fluctuează ca un barometru, reflectând deciziile marilor actori financiari globali.

Imaginează-ți aurul ca un personaj principal într-o piesă de teatru economică. În rolurile principale se află giganții financiari precum Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Populară a Chinei (PBOC). Fiecare dintre ei are propriile strategii monetare, ca niște replici bine calculate, care influențează direct prețul aurului pe scena globală.

Instituții precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și  London Bullion Market Association (LBMA)joacă, joacă, de asemenea, un rol important, deși mai subtil, în determinarea destinului aurului. Ele acționează mai mult în culise, influențând indirect prețul aurului prin acțiunile lor.

Urmărind știrile economice și înțelegând factorii care influențează prețul aurului, poți lua decizii financiare informate, indiferent dacă ești un investitor experimentat sau doar un spectator curios al spectacolului economic global.

Pentru că este o măsură folosită des și cu impact major asupra politicilor monetare, vom explica ce este relaxarea cantitativă în general

Imaginați-vă că economia unei țări este ca o mașină care merge cu viteză redusă și cu o capacitate limitată de a produce bunuri și servicii. Pentru a îmbunătăți performanța mașinii și a crește producția, conducătorul decide să aplice o "măsură de relaxare cantitativă". Aceasta înseamnă că el adaugă combustibil suplimentar în mașină pentru a o face să meargă mai repede și să funcționeze mai eficient.

În termeni economici, măsura de relaxare cantitativă este un instrument folosit de băncile centrale pentru a stimula economia prin crearea de bani noi și injectarea acestora în sistemul financiar. Acest lucru se face prin achiziționarea de active financiare, cum ar fi obligațiuni guvernamentale sau titluri corporative, de pe piață deschisă. Asemenea combustibilului adăugat în mașină, injecția de bani noi în economie are scopul de a reduce costurile de împrumut, de a stimula creditarea și de a încuraja cheltuielile și investițiile în economie.

În exemplul dat, acțiunile Băncii Centrale Europene (BCE) de reducere a ratelor dobânzilor și de extindere a măsurilor de relaxare cantitativă au fost echivalente cu adăugarea de combustibil în mașina economică a Europei. Aceste acțiuni au dus la o creștere a cantității de bani în circulație și au scăzut rentabilitatea instrumentelor financiare mai sigure, cum ar fi obligațiunile, făcând aurul și alte active refugiu mai atractive pentru investitori în căutarea de rendiment.

Astfel, măsura de relaxare cantitativă este o modalitate prin care băncile centrale încearcă să revigoreze economia prin crearea de bani noi și stimularea activității economice, similar cu adăugarea de combustibil pentru a accelera o mașină.

Federal Reserve (Fed)

Federal Reserve, înființată în 1913, este banca centrală a Statelor Unite. În prezent, este condusă de Jerome Powell. Fed este o instituție publică, independentă de guvernul federal, dar colaborează cu acesta pentru a implementa politica monetară. Deciziile în cadrul Fed sunt luate de Consiliul Guvernatorilor și de Comitetul Federal pentru Operațiuni pe Piața Deschisă (FOMC).

Fed influențează prețul aurului prin:

- Ratele dobânzilor: Modificările în ratele dobânzilor pot crește sau reduce atractivitatea dolarului american. De exemplu, când Fed scade ratele dobânzilor, dolarul se depreciază, iar investitorii se orientează către aur, crescând cererea și implicit prețul acestuia.

- Politica monetară: Prin măsuri de relaxare cantitativă (quantitative easing), Fed achiziționează titluri de valoare pentru a stimula economia, ceea ce crește lichiditatea și poate duce la creșterea prețului aurului.

Ce este relaxarea cantitativă ?

În martie 2020, în contextul pandemiei COVID-19, Fed a redus ratele dobânzilor aproape de zero și a lansat un program extins de relaxare cantitativă. Aceste măsuri au dus la deprecierea dolarului și la o creștere semnificativă a prețului aurului, pe măsură ce investitorii căutau siguranță în aur.

Banca Centrală Europeană (BCE)

Banca Centrală Europeană, fondată în 1998, gestionează politica monetară pentru zona euro. Christine Lagarde, președinta BCE, coordonează o instituție publică ce urmărește menținerea stabilității prețurilor în zona euro. Deciziile BCE sunt luate de Consiliul Guvernatorilor și de Comitetul Executiv.

BCE influențează prețul aurului prin:

- Ratele dobânzilor: Ajustările ratelor dobânzilor afectează valoarea euro, iar o scădere a ratelor tinde să facă aurul mai atractiv ca investiție.

- Politica de relaxare cantitativă: Prin achiziționarea de active și măsuri de stimulare economică, BCE sporește lichiditatea pe piață, ceea ce poate duce la creșterea cererii de aur.

În martie 2016, BCE a redus ratele dobânzilor și a extins măsurile de relaxare cantitativă, încercând să stimuleze economia. Aceste acțiuni au dus la devalorizarea euro, ceea ce a făcut aurul mai atractiv pentru investitori, crescând astfel prețul acestuia.

BCE a anunțat că va extinde programul său de relaxare cantitativă (QE) prin cumpărarea lunară de active financiare în valoare de 80 de miliarde de euro, inclusiv obligațiuni guvernamentale și titluri corporative. Aceasta a fost o măsură menită să injecteze lichiditate în economie și să stimuleze creditarea și investițiile.

BCE a redus rata sa principală de dobândă de la 0,05% la 0%, ceea ce a redus costul creditului pentru bănci și a încurajat împrumuturile mai ieftine pentru consumatori și întreprinderi.

Aceste acțiuni au avut un impact semnificativ asupra piețelor financiare și a monedei euro:

Ca rezultat al măsurilor de relaxare cantitativă și a reducerii ratelor dobânzilor, euro s-a devalorizat față de alte valute majore, cum ar fi dolarul american și yenul japonez. Aceasta a făcut produsele europene mai competitive pe piețele internaționale, dar a crescut și atractivitatea altor active, cum ar fi aurul, considerat o valoare de refugiu în perioade de incertitudine economică.

Țările din zona euro au resimțit efectele acestor măsuri în mod diferit, în funcție de structura economică și de nivelul de dependență de exporturi. De exemplu, economiile care depind în mod semnificativ de exporturi, cum ar fi Germania, au beneficiat de o monedă mai slabă, ceea ce a susținut exporturile lor. În schimb, economiile cu datorii mari în euro au trebuit să facă față unor costuri de împrumut mai scăzute, ceea ce le-a ajutat să refinanțeze și să gestioneze datoriile mai eficient.

În concluzie, măsurile BCE din martie 2016 au avut un impact complex și variat asupra economiilor din zona euro, cu beneficii semnificative pentru anumite sectoare și țări, dar și cu provocări pentru altele, într-un context globalizat și interconectat al piețelor financiare și economiilor naționale.

Banca Populară a Chinei, înființată în 1948, este banca centrală a Chinei, condusă de Yi Gang. PBoC este o instituție publică responsabilă de politica monetară și stabilitatea financiară a Chinei. Deciziile sunt luate de conducerea centrală în cooperare cu autoritățile guvernamentale.

PBoC influențează prețul aurului prin:

- Politica monetară: Modificările în politica monetară afectează valoarea yuanului și pot influența cererea de aur.

- Achizițiile de aur: PBoC este un cumpărător major de aur, iar achizițiile sale influențează prețul aurului pe piețele internaționale.

Achizițiile semnificative de aur de către PBoC în ultimii ani au dus la creșterea prețului aurului pe piețele internaționale, datorită cererii sporite de metal prețios din partea Chinei.

Din perspectiva achizițiilor de aur, Banca Populară a Chinei (PBoC) a jucat un rol important pe piața internațională a aurului. În ultimii 5 ani, China a continuat să-și consolideze rezervele de aur, ceea ce a avut un impact semnificativ asupra prețului aurului la nivel global.

De exemplu, în 2020, PBoC a achiziționat aproximativ 5,4 tone de aur. În 2019, achizițiile de aur ale Chinei au fost de aproximativ 95,7 tone, marcând unul dintre cei mai mari ani în ceea ce privește achizițiile de aur. În 2018, Banca Populară a Chinei a adăugat la rezervele sale de aur aproximativ 32 de tone, iar în 2017, achizițiile au fost de aproximativ 10 tone.

Aceste cifre demonstrează angajamentul Chinei de a-și diversifica rezervele valutare și de a spori importanța aurului în cadrul portofoliului său. Prin urmare, achizițiile semnificative de aur făcute de PBoC au fost un factor important în determinarea prețului aurului pe piețele internaționale în ultimii ani.

London Bullion Market Association (LBMA)

London Bullion Market Association (LBMA) este o instituție privată condusă de un Consiliu de Administrație și o echipă executivă dedicată. Prin stabilirea și menținerea standardelor de calitate, LBMA asigură transparența și integritatea pieței metalelor prețioase, jucând un rol esențial în reglarea prețurilor aurului și în promovarea unei piețe lichide și de încredere.

LBMA a fost înființată în 1987 pentru a formaliza și a reglementa piața de aur de la Londra, care funcționa deja de câteva secole. Piața londoneză de aur și argint are o istorie bogată, datând din secolul al XVII-lea. Înainte de înființarea LBMA, piața funcționa pe baza unor reguli și practici informale.

De-a lungul timpului, LBMA a introdus standarde stricte de calitate pentru lingourile de aur și argint tranzacționate pe piața londoneză. Aceste standarde sunt cunoscute sub numele de "Good Delivery" și sunt recunoscute la nivel global.

LBMA este condusă de un Consiliu de Administrație format din reprezentanți, care includ bănci, rafinării, companii de minerit și alți actori importanți din industria metalelor prețioase. Consiliul de Administrație este responsabil pentru strategia generală și politicile organizației.

În concluzie, LBMA joacă un rol crucial în funcționarea pieței globale a metalelor prețioase, asigurând că toate tranzacțiile se desfășoară într-un mod transparent, echitabil și conform celor mai înalte standarde de integritate.

LBMA este condusă de un Consiliu de Administrație format din reprezentanți ai membrilor săi. Consiliul stabilește direcția strategică și politica organizației, asigurându-se că LBMA își îndeplinește misiunea de a promova transparența, integritatea și standardele de calitate pe piața metalelor prețioase. Prin stabilirea și menținerea standardelor de calitate, LBMA asigură transparența și integritatea pieței metalelor prețioase, jucând un rol esențial în reglarea prețurilor aurului și în promovarea unei piețe lichide și de încredere.

Ce face LBMA? 

Crează standardele de calitate în procesul de acreditare:

- Proces de Acreditare: Rafinăriile care doresc să fie incluse pe lista „Good Delivery trebuie să treacă printr-un proces riguros de audit, inclusiv teste de laborator pentru a verifica puritatea și greutatea lingourilor. 

- Îmbunătățirea Standardelor: Conducerea LBMA lucrează constant pentru a îmbunătăți standardele de calitate și pentru a asigura că acestea reflectă cele mai bune practici internaționale.

Impact asupra Pieței:

- Transparență și Încredere: Conducerea LBMA asigură că piața metalelor prețioase rămâne transparentă și de încredere, ceea ce contribuie la stabilitatea și lichiditatea pieței.

- Adaptabilitate: Prin adaptarea rapidă la schimbările de pe piață și prin implementarea de noi tehnologii și practici, LBMA menține piața aurului competitivă și atractivă pentru investitori.

Fondul Monetar Internațional, înființat în 1944, are rolul de a asigura stabilitatea financiară globală și este condus de economistul bulgar Kristalina Georgieva. FMI este o instituție publică formată din 190 de țări membre. Deciziile sunt luate de Consiliul de Administrație și de un director general.

FMI influențează prețul aurului prin:

- Stabilitatea financiară: Politicile și programele FMI afectează încrederea în economiile globale și cererea de aur ca activ de refugiu.

- Rezervele de aur: FMI deține rezerve semnificative de aur și poate influența piața prin vânzări sau achiziții strategice.

Exemplu concret:

În 2009, FMI a vândut o parte din rezervele sale de aur pentru a finanța programele sale de ajutor, ceea ce a influențat prețul aurului pe piețele internaționale prin creșterea ofertei de metal prețios.

În 2009, Fondul Monetar Internațional (FMI) a decis să vândă o parte din rezervele sale de aur pentru a obține fonduri necesare finanțării programelor sale de ajutor. Această decizie a avut un impact semnificativ asupra piețelor internaționale de aur.

FMI a vândut aproximativ 403,3 tone de aur, ceea ce reprezenta aproximativ o optime din rezervele sale totale. Vânzarea a fost efectuată treptat pentru a minimiza impactul asupra pieței. O parte din aur a fost vândut direct băncilor centrale, iar restul a fost vândut pe piața deschisă.

Vânzarea unei cantități semnificative de aur de către FMI a avut mai multe efecte:

Concluzie
Decizia FMI de a vinde o parte din rezervele sale de aur în 2009 a fost motivată de necesitatea de a finanța programele sale de ajutor și de a-și diversifica resursele. Deși această acțiune a dus la o creștere a ofertei de aur pe piața internațională, impactul asupra prețului aurului a fost moderat datorită cererii continue pentru aur ca activ sigur în contextul economic global instabil.

Banca Japoniei, fondată în 1882, este banca centrală a Japoniei și este condusă de Haruhiko Kuroda. BoJ este o instituție publică responsabilă de politica monetară și stabilitatea financiară a Japoniei. Deciziile sunt luate de Consiliul de Politică Monetară.

BoJ influențează prețul aurului prin:

- Politici de relaxare cantitativă: BoJ a implementat politici extinse de relaxare cantitativă, crescând lichiditatea și cererea de aur.

- Ratele dobânzilor negative: Menținerea unor rate de dobândă negative stimulează economia, influențând valoarea yenului și cererea de aur.

Politica de rate negative a BoJ a dus la devalorizarea yenului, făcând aurul mai atractiv pentru investitorii japonezi care caută alternative sigure de investiție.

Banca Japoniei (BoJ) joacă un rol semnificativ nu doar pe plan intern, ci și la nivel global, în special prin influențarea pieței financiare mondiale și a prețului aurului. Acest lucru se realizează prin câteva mecanisme cheie:

Un exemplu clar al intervenției BoJ care a avut un impact major asupra prețului aurului global este perioada de după criza financiară din 2008. Începând cu 2013, când Haruhiko Kuroda a preluat conducerea BoJ, instituția a intensificat politicile de relaxare cantitativă. Aceste măsuri au inclus achiziții masive de obligațiuni guvernamentale și alte active financiare, ducând la o creștere semnificativă a lichidității în sistemul financiar global.

În același timp, menținerea unor rate de dobândă extrem de scăzute sau negative a făcut ca investitorii să caute alternative care să ofere un refugiu sigur împotriva incertitudinilor economice și inflației. Aurul, fiind unul dintre aceste active, a beneficiat de pe urma acestor politici.

În perioada 2013-2016, prețul aurului a fost influențat de aceste politici. De exemplu:

Prin urmare, Banca Japoniei nu doar că influențează economia internă prin politicile sale monetare, dar are și un impact semnificativ asupra piețelor financiare globale, inclusiv asupra prețului aurului.

Pe lângă factorii economici și monetari menționați în contextul anterior, cererea industrială joacă un rol important în determinarea prețului aurului. Iată cum:

Cum Influențează cererea industrială de aur prețul acestuia?

 Aurul este utilizat în diverse industrii, inclusiv electronică(conectori, circuite imprimate, componente pentru telefoane mobile și calculatoare). medicină(implanturi dentare, dispozitive medicale, medicamente anti-cancer), stomatologie(plombe, coroane dentare, proteze) și aeronautică(motoare de avion, componente electronice, protecție împotriva radiațiilor). Creșterea cererii din aceste industrii poate duce la o creștere a prețului aurului.

2. Elasticitatea cererii:

Cererea industrială de aur este considerată a fi relativ …plastică, ceea ce înseamnă că nu se modifică semnificativ ca răspuns la schimbările de preț.

Cu alte cuvinte, chiar dacă prețul aurului crește, cererea din partea industriilor care îl utilizează nu scade neapărat proporțional.

3. Impactul asupra Prețului:

O creștere a cererii industriale poate duce la o creștere a prețului aurului, pe măsură ce companiile concurează pentru a-și asigura aprovizionarea.

 Acest lucru poate fi observat în perioadele de creștere economică globală, când industriile au nevoie de mai mult aur pentru producție.

 În 2018, cererea industrială de aur a atins un maxim record, determinând o creștere a prețului aurului de aproximativ 2%.

Cererea industrială de aur este un factor important care influențează prețul acestuia. Deși este mai puțin volatilă decât cererea din partea investitorilor, o creștere a cererii industriale poate duce la creșteri semnificative ale prețului aurului.

Este important de reținut că prețul aurului este influențat de o combinație de factori, inclusiv cererea din partea investitorilor, politica monetară, inflația și geopolitica. Cererea industrială este doar unul dintre acești factori.

Pentru a înțelege cum se structurează prețul aurului, este esențial să cunoaștem actorii principali care joacă pe scenele piețelor financiare. Federal Reserve, BCE, Banca Populară a Chinei, LME, FMI și Banca Japoniei sunt instituțiile cheie care, prin politicile și deciziile lor, influențează evoluția prețului aurului. Acești „grei ai piețelor financiare modelează valoarea lingourilor de aur, determinând astfel prețul aurului pe termen scurt și lung.