Evoluția aurului în ultimii 5 ani – recorduri și factori cheie
În ultimii cinci ani, aurul și-a reafirmat statutul de refugiu financiar. De la șocul pandemic din 2020 până la inflația galopantă și turbulențele geopolitice recente, prețul aurului a atins noi culmi și a trecut prin variații dramatice. Această perioadă a scos în evidență de ce investitorii revin mereu la metalul galben în vremuri tulburi . O analiză în care lecțiile trecutului ne ajută să înțelegem prezentul.
25.08.2025
Evoluția aurului în ultimii 5 ani –  recorduri și factori cheie
Aurul și-a trăit în 2025 propria dramă financiară, urcând la recorduri și apoi retrăgându-se ușor, ca și cum ar fi reacționat la fiecare zvon economic și geopolitic.
Încă din ianuarie, metalul galben a dat tonul: la 31 ianuarie a atins un maxim istoric de ~2.800 $/uncie pe piețele internaționale (spot) – nivel neatins vreodată – iar în România BNR consemna un record absolut de 430,9 lei/gram. 
Acest salt timpuriu nu a fost întâmplător: investitorii speriați de noile amenințări de război comercial ale președintelui american Donald Trump au dat buzna către activele de refugiu, aurul devenind „umbrela” sub care să se adăpostească.
Totodată, marile bănci centrale semnalau o schimbare de direcție – după ani de înăsprire, politica monetară devenea mai blândă, lichiditatea creștea, iar dobânzile stagnau sau chiar scădeau – un context care sporește farmecul aurului, activ ce strălucește mai tare când randamentele altor investiții scad.

Acel început a fost doar preludiul. Pe măsură ce lunile au trecut, fiecare nou tic-tac al tensiunilor globale a mai adăugat un ”lustru” prețului aurului.

În aprilie 2025, în plin avânt al conflictului comercial SUA-China, cotația internațională a explodat peste pragul psihologic de 3.500 $/uncie – un nou maxim absolut.

La București, ecoul s-a simțit imediat: prețul oficial BNR al gramului de aur a urcat proporțional, atingând apogeul anului (și al istoriei) la ~487 lei/gram în prima decadă a lui mai.

Motoarele acestei ascensiuni au fost multiple: de la fuga spre siguranță generată de temeri de recesiune și inflație, până la un moment inedit când președintele SUA și-a criticat propriul Bancher Central și a cerut tăieri agresive de dobândă – fapt ce a subminat încrederea în politicile economice și a declanșat un val de ”migrație” al capitalurilor către aur.

Practic, aurul a devenit barometrul neliniștii: a câștigat peste 800 $ pe uncie doar în primele patru luni ale anului, pe fondul acestor frământări, iar investitorii au confirmat ceea ce se bănuia demult – aurul nu e doar o acoperire împotriva riscurilor, ci un semnal al încrederii sau panicii din piață.

În paralel, băncile centrale au pus și ele paie pe foc:  China și alte țări au cumpărat cantități record, într-un efort de diversificare a rezervelor pentru a reduce dependența de dolar.

După maximul din primăvară, aurul părea să-și tragă sufletul. Fără un nou șoc imediat, piața a intrat într-o fază de respiro: un raliu al prudenței. În lunile de vară, prețul a oscilat sub vârful atins în aprilie, consolidându-se într-un interval ceva mai domol – de pildă, în iunie a coborât spre ~3.100 $/uncie, pentru ca apoi să revină treptat în jurul valorii de 3.300-3.400 $/uncie (aprox. 460-470 lei/gram în cotațiile BNR) spre sfârșitul lui august.

Chiar și așa, la 25 august 2025 aurul încă se tranzacționa cu ~34% peste nivelul de la începutul anului – un câștig impresionant, alimentat de amintirea recentă a crizelor și de anticiparea celor viitoare.

Privind această evoluție, devine clar că cifrele ascund o poveste profund umană: teama și lăcomia au împins prețul în sus, apoi speranța și pragmatismul l-au temperat.

Investitorii au reacționat la fiecare știre despre inflație sau conflicte ca niște membri ai unei orchestre care, atunci când dirijorul (economia) schimbă ritmul, își ajustează imediat partitura.

Iar aurul, în 2025, a fost nota constantă în această simfonie – un activ cu suflet, vech ide mii de ani, care reflectă în continuare, fidel, psihologia colectivă a piețelor și semnificațiile economice din spatele cifrelor.

Ce a făcut aurul în ultimii 5 ani?

Începând cu 2018, cotația aurului (USD/uncie) a urmat un trend ascendent impresionant, punctat de episoade volatile. După o perioadă relativ stabilă în jurul a 1.200–1.300 USD în 2018–2019, prețul aurului a explodat în 2020 pe fondul pandemiei COVID-19.

În vara lui 2020, aurul a depășit pragul de 2.000 USD/uncie pentru prima dată, atingând un record de ~2.075 USD în august 2020. Această creștere de ~27% față de începutul acelui an a fost alimentată de panica investitorilor și măsurile fără precedent luate de bănci centrale pentru a combate criza. 

Ulterior, aurul s-a corectat ușor și a fluctuat între 1.700 și 1.900 USD în 2021, pe măsură ce economia globală dădea semne de revenire.

Totuși, incertitudinile nu au dispărut: izbucnirea războiului din Ucraina la începutul lui 2022 a împins din nou aurul aproape de nivelul record (în martie 2022 cotația a urcat la ~2.050 USD) înainte de a suferi o corecție odată cu creșterea rapidă a dobânzilor în SUA.

Anul 2023 a readus aurul în prim-plan – metalul prețios a revenit peste 2.000 USD/uncie, stimulat de criza bancară din SUA și așteptările că în curând Rezerva Federală va relaxa politica monetară.

La final de 2023, aurul se tranzacționa din nou aproape de maximele istorice, cu un randament anual de peste 13%.

Pe ansamblu, în perioada 2018–2023, prețul aurului a crescut cu aproximativ 50–60%, demonstrându-și încă o dată reziliența în fața șocurilor globale.

Graficul (sursa panorama.ro) de mai sus ilustrează cum prețul aurului (USD/gram) a crescut semnificativ în ultimi iaproximativ 50 de  ani, atingând maxime istorice pe piețele internaționale.
Totodată, distribuția globală a stocului de aur evidențiază importanța sa: ~37% din tot aurul de deasupra solului este transformat în bijuterii, în timp ce ~14% este deținut de băncile centrale ca rezerve monetare.
România, de exemplu, se plasează pe locul 37 în lume la rezervele oficiale de aur, cu ~104 tone în custodia BNR.
Această perspectivă amplă ne arată că prețul aurului este strâns legat de marile cicluri economice și de evenimentele de criză – de la inflația din anii ’70, la Marea Recesiune din 2008, criza zonei euro din 2010–2012, până la pandemie și tensiunile geopolitice actuale (panorama.ro.
Perioadele de instabilitate globală au împins invariabil cotațiile aurului spre noi culmi, pe când episoadele de calm relativ au temperat strălucirea metalului prețios.

Factorii care au impulsionat prețul aurului

1. Politicile monetare și inflația: Unul dintre principalii factori care au influențat aurul în ultimii ani a fost mediul monetar fără precedent.

Pentru a contracara criza COVID-19, băncile centrale – în special Rezerva Federală a SUA – au redus dobânzile la minime istorice și au inundat piețele cu lichiditate. Aceste dobânzi real-negative (când inflația depășește rata dobânzii) au făcut aurul mai atractiv, deoarece scade costul de oportunitate al deținerii unui activ fără randament direct.

Practic, cu dobânzi zero, investitorii au preferat aurul ca protecție împotriva inflației. Când datele au arătat încetinirea inflației spre finele lui 2024, piețele au început să speculeze că Fed va reduce dobânzile în 2025, ceea ce a dat un nou impuls aurului.

Pe scurt, aurul a prosperat într-un climat de bani ieftini, investitorii anticipând corect că tipărirea de monedă și ratele scăzute vor duce la creșteri de preț ale activelor tangibile.

2. Achizițiile băncilor centrale și oferta limitată: Un fenomen remarcabil al ultimilor ani a fost apetitul record al băncilor centrale pentru aur.

Între 2018 și 2025, multe țări – în special economii emergente din Asia și Europa de Est – au cumpărat cantități masive de aur pentru rezervele lor.

Această acumulare are ca pricipal motiv diversificarea rezervelor (pentru a reduce dependența de dolarul american).

Cererea oficială a devenit atât de puternică încât analiștii Bloomberg au numit-o „o forță motrice a pieței aurului”, care a redus oferta disponibilă pentru investitori și a pus presiune ascendentă pe preț.

În 2022-2024, băncile centrale au achiziționat o cantitate record de aur, contribuind semnificativ la ascensiunea cotațiilor. Mai mult, aceste achiziții masive sunt văzute și ca un barometru de risc: când băncile centrale cumpără aur în cantități mari, transmit un semnal că se așteaptă la turbulențe economice sau monetare.

Spre exemplu, Banca Națională a Poloniei și-a majorat rezerva de aur, iar în România în 2019–2020 a existat chiar o dezbatere aprinsă despre repatrierea aurului ținut în custodie la Banca Angliei – semn al importanței strategice percepute a acestui metal. (Parlamentul român a inițiat atunci un proiect de lege care obliga BNR să readucă în țară ~91,5% din aurul depozitat la Londra, însă costurile și criticile privind oportunitatea măsurii au împiedicat implementarea repatrierii.

Chiar dacă acel aur a rămas peste hotare pentru siguranță, discuția a subliniat încrederea pe care statul o acordă metalului galben ca poliță de asigurare financiară.

Pe latura ofertei, trebuie notat că producția minieră globală de aur crește lent și uneori stagnează.

Extracția aurului devine tot mai costisitoare pe măsură ce zăcămintele ușor accesibile se epuizează. Combinația dintre cererea sporită (atât din partea băncilor centrale, cât și a investitorilor privați) și oferta limitată de metal a creat un mediu propice menținerii prețurilor sus.

Pandemia a perturbat și lanțurile de aprovizionare (rafinării, transport) în 2020, sporind temporar primele la achiziția fizică de aur. Cu toate acestea, deseori cererea investițională joacă rolul principal: fluxurile către ETF-urile de aur și cumpărările de lingouri și monede de către populație pot influența puternic prețul.

În ultimii ani, s-a observat că investitorii de retail reacționează prompt la evenimente majore – de pildă, cererea de aur în România a crescut cu 25% în martie 2022 față de februarie 2022 (după invazia Ucrainei) și cu 47% în octombrie 2023 față de septembrie 2023 (după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu)economica.net.

Datele dealerilor de metale preșioase din România confirmă că investitorii români mici și mari s-au grăbit să cumpere aur la lingouri de 50g și 100g imediat ce au simțit riscuri geopolitice crescute.

Aceste episoade reflectă un comportament global: în vreme de criză, oferta de aur de pe piața liberă scade (mulți cumpără și păstrează), ceea ce contribuie la creșterea cotațiilor.

3. Incertitudinile geopolitice și rolul de refugiu sigur: Aurul mai este numit și “piatra de temelie” a siguranței financiare.

Ultimii cinci ani au oferit nenumărate exemple în care tensiunile geopolitice au alimentat aprecierea aurului.

Pandemia COVID-19 (2020) a adus haos economic global, iar investitorii s-au refugiat în aur la cote nemaivăzute de la criza financiară anterioară.

Apoi, războiul din Ucraina (2022) – primul conflict major în Europa după decenii – a sporit aversiunea față de risc și a ridicat cererea pentru active tangibile.

La fel, conflictele recurente din Orientul Mijlociu și tensiunile comerciale SUA-China au întreținut un fundal de incertitudine.

Per ansamblu, toate drumurile duc la aur când lumea intră în “mood - ul de criză”.

4. Evoluția dolarului american: Pentru că aurul se tranzacționează predominant în USD, puterea dolarului influențează invers proporțional prețul aurului.

În 2022, de exemplu, dolarul s-a întărit semnificativ față de alte valute (pe fondul creșterii dobânzilor Fed), fapt ce a ținut aurul sub presiune – cotația aurului în USD a scăzut temporar sub 1.650 USD/oz în septembrie 2022. Pe de altă parte, în 2023 dolarul și-a mai pierdut din avânt, iar aceasta a contribuit la revenirea aurului la peste 2.000 USD. Tendințele de “de-dolarizare” anunțate de unele state (diversificarea rezervelor în valută, tranzacții bilaterale în alte monede) au alimentat percepția că aurul va juca un rol tot mai central ca activ de rezervă neutră, independent de politicile oricărei țări.

Prin urmare, investitorii globali au adăugat aur ca hedge împotriva volatilității valutare – un alt factor structural de susținere a prețului.

Performanța aurului și perspectivele de viitor

După cum am văzut, ultimii 5 ani au fost prolifici pentru aur, cu multiple recorduri doborâte. La începutul și pe parcursul lui 2025, știrile titrau aproape zilnic noi maxime.

Sursa: kitco.com

Acest ritm amețitor ridică întrebarea: Cât de sus poate merge aurul și ce urmează?

Opiniile experților sunt împărțite. Pe de o parte, mulți consideră că fundamentele rămân solide pentru aur: dacă băncile centrale continuă să cumpere, iar Fed începe efectiv să taie dobânzile în a doua jumătate a lui 2025, aurul ar mai putea urca.

sursa: kitco.com

Un dolar mai slab și revenirea inflației peste așteptări ar oferi de asemenea spațiu de creștere. Pe de altă parte, există scenariul unei consolidări sau chiar corecții: dacă inflația scade sub control, economia globală evită recesiunea gravă, iar apetitul pentru risc revine (acțiuni, criptomonede etc.), aurul s-ar putea plafona sau retrage ușor.

Deja s-a observat că orice veste bună despre economie sau calmare a conflictelor aduce scăderi ușoare (urmate de reveniri) ale aurului 

Certitudinea este că aurul rămâne un activ complex și imprevizibil.

Evoluția sa viitoare va depinde de un amalgam de variabile: deciziile marilor bănci centrale, evoluția inflației și a dobânzilor reale, situația geopolitică, precum și psihologia investitorilor.

Istoria ne arată că aurul “prosperă în vremuri tulburi”, iar incertitudinile economice și politice la nivel global, inclusiv în România, nu par să  dispară prea curând.

În acest context, mulți investitori vor continua probabil să aloce o parte din portofoliu aurului, ca asigurare împotriva necunoscutului.

Aurul în România: context și evoluție 

Pentru România, aurul are o semnificație aparte: pe lângă rezonanța istorică (tezaurul național, tradiția monedelor de aur etc.), el joacă un rol pragmatic în stabilitatea financiară a țării. Banca Națională a României (BNR) deține 103,6 tone de aur în rezerva sa (aproximativ 60% din totalul rezervelor internaționale ale țării), nivel menținut relativ constant în ultimii ani.

O bună parte din acest aur (circa 60 de tone) este păstrată în custodie la Londra, asigurând lichiditate și credibilitate internațională. 

Pentru românul de rând, aurul a devenit în ultimii ani o investiție mai familiară. Băncile comerciale și dealerii specializați au promovat activ lingouri și monede de aur, mai ales pe fondul inflației ridicate din 2022–2023 (când inflația anuală în România a sărit de 15%). Prețul aurului în lei a atins cote istorice: în 2024 și 2025 gramul de aur a depășit frecvent 400 lei, făcând noi maxime pe fondul devalorizării monedei naționale și a creșterii prețului internațional.

Românii au învățat să privească aurul ca pe o plasă de siguranță financiară.

Fenomenul nu e nou – tradițional, multe familii păstrează bijuterii de aur ca rezervă de valoare.

Dar recent, a apărut și un segment de investitori mai sofisticați care cumpără aur de investiții standardizat (lingouri cu puritate 24k și monede cotate internațional).

Acest lucru e reflectat în diversificarea ofertei pe piața locală: monetării internaționale celebre (Münze Österreich,  Perth Mint) și-au făcut loc pe piață prin intermediari, oferind produse precum moneda Filarmonica sau American Buffalo, foarte căutate de colecționari și investitori de retail.

Un alt aspect local este că BNR publică zilnic cursul aurului (lei/gram) la ora 13, oferind un reper oficial pentru tranzacții.

Acest curs a fost urmărit cu sufletul la gură în ultimul an, pe măsură ce depășea prag după prag.

La nivel macro, creșterea prețului aurului a influențat și indicatorii economici ai României: valoarea în lei a rezervei de aur a BNR a crescut, întărind poziția financiară externă a țării. Pe de altă parte, importurile de bijuterii și obiecte din aur au devenit mai scumpe, reflectându-se în deficitul comercial. Însă aceste efecte sunt minore comparativ cu beneficiile percepute – un preț ridicat la aur este considerat, în general, un semn de avertizare (investitorii caută siguranță), dar pentru cei care dețin deja aur, este o veste bună.

De altfel, multe persoane care au cumpărat aur în anii trecuți au văzut acum aprecierea investiției lor. Tonul general în rândul economiștilor români este că o mică deținere de aur poate aduce echilibru portofoliului, mai ales într-o economie emergentă expusă la factori externi.

Concluzie:  Povestea aurului din ultimii cinci ani ne amintește că economia este condusă de emoțiile și așteptările oamenilor.

Frica de necunoscut, teama de inflație, neîncrederea în instituții – toate acestea au alimentat dorința de a deține ceva palpabil, permanent și universal apreciat.

Aurul a fost martor și protagonist în acest scenariu. Privind înainte, nu știm exact ce ne rezervă viitorul: inflația ar putea scădea sau reveni, băncile centrale își pot schimba cursul, conflictele se pot încheia sau extinde.

Dar dacă ar fi să luam istoria ca reper, aurul va continua să ne ispitească ori de câte ori lumea va trece prin încercări, oferind acea siguranță psihologică și financiară pe care nicio altă investiție nu o egalează.

Pentru investitori, lecția ultimilor ani este clară: țineți cont de factorii fundamentali (inflație, dobânzi, cerere/ofertă), dar și de faptul că prețul aurului reflectă adesea “ceea ce oamenii simt” despre viitor.

Iar acest sentiment, în perioade de neliniște, poate cântări mai mult decât orice model econometric.

Întrebări frecvente :

  • Cum a evoluat prețul aurului în ultimii 5 ani?
    Prețul aurului a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, cu o ascensiune notabilă în 2020 (când a depășit pentru prima oară 2.000 USD/uncie) și cu noi recorduri atinse în 2023–2025. Așadar, aurul și-a sporit valoarea cu ~60% față de acum 5 ani, demonstrând o performanță foarte bună într-o perioadă plină de crize.

  • Ce factori au influențat creșterea aurului în această perioadă?
    Principalii factori au fost: politicile monetare ultra-relaxate,  inflația ridicată, incertitudinile geopolitice (pandemia, războiul din Ucraina, tensiuni internaționale), achizițiile masive ale băncilor centrale, plus o cerere puternică din partea investitorilor de retail și instituționali speriați de eroziunea monedei și de volatilitatea piețelor de capital. Toate acestea, coroborate cu o ofertă limitată de aur (producție minieră aproape stagnantă), au creat un context propice pentru creșterea prețurilor.

  • Este aurul într-adevăr o protecție eficientă împotriva inflației?
    În general, da – deși cu nuanțe. Aurul nu „luptă” zilnic cu inflația, dar pe termen lung a demonstrat că își păstrează puterea de cumpărare. Când inflația este ridicată și mai ales când dobânzile la depozite sunt sub rata inflației (dobânzi reale negative), investițiile în aur devin atractive. Banii lichizi pierd valoare într-un mediu inflaționist, pe când aurul tinde să se aprecieze compensatoriu (sau măcar să rămână constant în termeni reali). Dar istoricul arată că aurul oferă protecție bună contra inflației pe termen lung, motiv pentru care este adesea recomandat ca parte a unui portofoliu în astfel de vremuri.

  • Cât aur deține România și ce s-a întâmplat cu rezerva în ultimii ani?
    România deține aproximativ 103,6 tone de aur în rezerva Băncii Naționale (BNR), cantitate relativ neschimbată în ultimele două decenii.Această rezervă plasează România în jurul locului 37 la nivel mondial la deținerile oficiale de aur. În perioada recentă nu au avut loc achiziții sau vânzări semnificative de aur din partea BNR. De menționat că BNR tratează aurul ca pe un pilon de stabilitate, nu ca pe o marfă de speculat, deci nu urmărește să “facă profit” din vânzarea-cumpărarea lui pe termen scurt, ci să-l țină ca garanție strategică.

  • Merită să investești în aur acum? Care sunt previziunile experților?
    Decizia de a investi în aur depinde de obiectivele și orizontul fiecăruia. Aurul și-a demonstrat utilitatea ca activ de protecție (hedge) și diversificare – dacă te temi de inflație, crize financiare sau vrei un activ tangibil, aurul este de luat în seamă. Mulți consultanți financiari recomandă alocarea a 5-10% din portofoliu în aur pentru echilibru. Referitor la previziuni, acestea variază: analiștii de la bănci mari precum Goldman Sachs sau JPMorgan au avut ținte pentru 2024–2025 în intervalul 3400–3600 USD/uncieiar pana la sfârșitul anului 2026, chiar la prețul de 4000 USD/uncie.

  • Un consens moderat printre experți este că aurul va rămâne relativ puternic atât timp cât dobânzile reale rămân scăzute și există atâtea incertitudini geopolitice. Așadar, a investi acum în aur poate fi o mișcare de hedging împotriva riscurilor, dar nu trebuie așteptate neapărat “câștiguri spectaculoase” pe termen scurt, ci mai degrabă siguranță și diversificare.  Gândește-te la aur nu ca la o modalitate de a te îmbogăți rapid, ci ca la o asigurare financiară – îți protejează averea de evenimente extreme pe care altfel nu le poți controla.