Cum a fost descoperit zăcământul de la Valea Rovina?

România are o tradiție minieră veche în zona Apusenilor – aurul din aceste locuri a fost exploatat încă din vremea dacilor și romanilor. În timp ce multe mine s-au închis după 1990, potențialul subteran a rămas imens.

Proiectul Valea Rovina, situat în județul Hunedoara (aproape de orașul Brad și la ~20 km de Roșia Montană), marchează o nouă etapă în această tradiție. Zăcământul de la Rovina a fost identificat  în 2006, când compania canadiană Euro Sun Mining (pe atunci Carpathian Gold) a obținut licența de explorare.

În 2012, forajele au confirmat dimensiunea impresionantă a depozitului – aproximativ 10,4 milioane uncii aur echivalent – confirmându-l drept al doilea cel mai mare depozit de aur și cupru din Europa. Cu alte cuvinte, sub pământul de la Rovina se află resurse evaluate la peste 10 miliarde de dolari în aur și cupru.

Acest zăcământ este de tip porfiritic, ceea ce înseamnă că aurul și cuprul sunt răspândite uniform într-un „bloc” mare de rocă. Uniformitatea mineralizației îl face deosebit: în loc de filoane înguste, aici avem o distribuție constantă a metalelor prețioase „E ca un singur bloc mare de cupru și aur, foarte predictibil,” explică Grant Sboros, CEO-ul Euro Sun (discoveryalert.com.au). Această caracteristică reduce riscurile operaționale, oferind condiții stabile de producție pe termen lung.

Istoricul dezvoltării: După descoperire, proiectul a trecut prin ani de studii geologice și de fezabilitate. Până în prezent s-au bifat câteva etape-cheie: finalizarea unui Studiu de Fezabilitate Definitiv (DFS), proiectarea  detaliată, obținerea licenței de exploatare (prima acordată unei companii private în România, în 2018 și – foarte important – dobândirea statutului de proiect strategic la nivelul UE.

Toate acestea au pregătit terenul pentru trecerea de la stadiul de planificare la cel de construcție efectivă a minei.

Lucrări de explorare în Valea Rovina – foraje care au confirmat resursele bogate de aur și cupru ale zăcământului.

Ce se întâplă în prezent la Valea Rovina? Finanțare internațională și statut strategic UE

În prezent, Valea Rovina se află la un pas de începerea construcției, susținută de finanțare internațională și de un cadru legislativ european favorabil. În iunie 2025, Euro Sun Mining a anunțat un acord de finanțare în valoare de 200 de milioane USD cu traderul global Trafigura, fonduri menite să asigure ultimele etape de avizare și demararea exploatării (2025.minexeurope.com.

Acest pachet financiar, structurat ca un avans pentru viitoarea producție de concentrat de cupru, reprezintă un pas major înainte pentru dezvoltarea celui de-al doilea cel mai mare zăcământ aur-cupru al Europei.

În plus, parteneriatul prevede posibilitatea atragerii încă 200 de milioane USD sub formă de datorie, fără diluarea acționariatului.

Practic, Trafigura nu oferă doar capital, ci și know-how de piață și potențiale contracte de preluare a producției, asigurând desfacerea metalelor extrase.

Pe lângă finanțare, cadrul de reglementare s-a aliniat favorabil. Proiectul Rovina a fost inclus pe lista inaugurală a celor 47 de proiecte strategice anunțate de Comisia Europeană în 2023, ca parte a Actului European privind Materiile Prime Critice (CRMA).

Acest statut strategic nu este doar o etichetă onorifică – el aduce beneficii concrete: proceduri de autorizare accelerată și termene limită impuse autorităților, prioritate pe agenda guvernamentală și reducerea birocrației.

Cu alte cuvinte, UE și-a pus ștampila de prioritate pe Rovina, ceea ce ajută la eliminarea anumitor grade de risc ale  proiectului din perspectiva investitorilor și la crearea unui traseu mai clar de la faza de proiect la mina producătoare.

Și autoritățile române fac pași în aceeași direcție.

În aprilie 2024, guvernul a declarat cuprul drept material strategic și critic pentru economie, modificând legislația minieră în sensul simplificării avizelor și al facilitării accesului la terenuri pentru proiecte miniere importante.

Ca deținător al celui mai mare proiect de cupru  din țară (Rovina conține ~630.000 de tone de cupru metalic) Euro Sun a salutat această decizie ce aliniează România la strategia UE. Noile măsuri – precum înființarea unui corpul unic de reglementare în minerit – promit să accelereze și să eficientizeze aprobările necesare, după cum remarca CEO-ul Euro Sun.

Toate aceste evoluții pozitive au adus proiectul aproape de start: compania pregătește depunerea Evaluării Impactului Asupra Mediului (EIM) finale.

Odată obținute autorizațiile finale, Valea Rovina ar deveni cel mai mare proiect minier din România din ultimii 40 de ani, practic, cea mai mare deschidere de mină de la exploatările din perioada comunistă.

Ce face proiectul Valea Rovina special?

Dimensiunea și predictibilitatea zăcământului: Așa cum am menționat, Rovina este remarcabil prin mărimea și omogenitatea sa. Puține proiecte la nivel global se pot lăuda cu peste 10 milioane uncii aur echivalent în resurse și cu o distribuție atât de uniformă a metalelor.

Aceasta înseamnă că planificarea producției se poate face cu mai multă încredere, fără surprize neplăcute legate de variații bruște de concentrație. Stabilitatea mineralizației porfiritice asigură și un ritm constant al extracției, ceea ce e ideal pentru o mină pe termen lung.

Tehnologie și mediu: Un alt aspect notabil este tehnologia de procesare propusă. Spre deosebire de alte exploatări aurifere controversate din Apuseni, proiectul Rovina nu va folosi cianură pentru extragerea aurului, conform declarațiilor companiei.

În loc să dizolve aurul în solvenți chimici, compania va extrage concentrat de cupru-aur prin metode fizice (zdrobire, măcinare și flotare) și îl va exporta către topitorii specializate.

Această abordare reduce riscul de poluare chimică majoră. De asemenea, sterilele miniere rezultate vor fi depozitate în formă uscată (dry-stack), nu în iazuri de decantare, ceea ce scade riscul unor avarii ecologice. Euro Sun afirmă că mediul va fi refăcut treptat pe măsură ce se înaintează cu exploatarea, pentru a nu lăsa în urmă un „peisaj selenar”.

Planul actual prevede o viață a minei de aproximativ 17-27 de ani (proiecțiile s-au extins odată cu includerea tuturor zăcămintelor din perimetru), cu o producție medie anuală estimată inițial la ~3 tone de aur și 9.000 tone de cupru, posibil mai mare în primii ani de exploatare intensiva (datele de fezabilitate recente indică ~3,6 tone aur și 22.000 tone cupru anual în primul deceniu.

Cu asemenea cifre, Rovina ar deveni un furnizor major de aur și cupru pe piața europeană, contribuind la securitatea materiilor prime critice.

Parteneriate și know-how: Implicarea unor jucători globali precum Trafigura (și anterior un memorandum de offtake cu Glencore în 2024 demonstrează atractivitatea proiectului. Aceste parteneriate aduc nu doar capital, ci și expertiză comercială și asigurarea că resursele extrase își vor găsi piața.

În plus, Euro Sun Mining, listată la bursele din Toronto și venture în Londra, are experiență internațională, iar echipa sa de management a mai lucrat la proiecte miniere mari pe glob.

Toate acestea sporesc încrederea că Rovina poate fi dezvoltată la standarde moderne, responsabile.

Cine participă la dezvoltarea proiectului?

Euro Sun Mining este compania care deține proiectul, prin subsidiara să românească Samax România. Euro Sun este o companie canadiană de junior mining, axată exclusiv pe Rovina, și a fost prima firmă privată care a obținut o licență de exploatare minieră în România post-1990.

Acționariatul său este divers, listat public, ceea ce înseamnă că și investitori din întreaga lume (inclusiv posibili investitori români) pot deține o bucățică din proiect prin acțiuni.

Trafigura, pe de altă parte, este un gigant global în tradingul de mărfuri, cu sediul la Singapore. Implicarea Trafigura într-un proiect minier românesc este semnificativă – arată că marile companii urmăresc securizarea surselor de metale esențiale. Prin acordul semnat, Trafigura oferă finanțare și va avea dreptul să cumpere o parte semnificativă din producția viitoare de concentrat de cupru și aur.

Un astfel de promisiune pe 7-9 ani conferă stabilitate financiară proiectului și garantează practic că metalul extras își are deja cumpărător.

Statul român este prezent ca autoritate care acordă licențe și reglementează. Deși, spre deosebire de alte proiecte trecute, statul nu deține acțiuni directe în Euro Sun, are de câștigat prin taxele, impozitele și redevențele aplicate producției miniere.

Redevența minieră pentru aur și cupru este în general un procent din valoarea producției brute (de ex. 6% pentru aur, cu variații pentru cupru), ceea ce la volumele estimate ar aduce zeci de milioane de dolari anual la bugetul de stat.

În plus, includerea proiectului pe lista CRMA înseamnă că autoritățile române colaborează strâns cu cele europene pentru succesul acestuia. Ministerul Economiei și Ministerul Mediului au organizat întâlniri de nivel înalt cu reprezentanții Euro Sun, mai ales după aprilie 2024, semn că există voință politică de a debloca și sprijini inițiativa.

Comunitatea locală și ONG-urile sunt și ele „actori” importanți, chiar dacă nu în sensul clasic de parteneri. O parte a locuitorilor din comunele învecinate (Buceș, Bucureșci, Crișcior) și organizații precum Mining Watch România, Declic sau Friends of the Earth au fost foarte implicați în supravegherea proiectului.

Provocări și controverse

Nicio investiție minieră de această amploare nu este lipsită de provocări, iar Valea Rovina nu face excepție. Principala controversă ține de impactul asupra mediului.

În iulie 2021, Ministerul Mediului a emis acordul de mediu pentru proiect, însă în octombrie 2023 Curtea de Apel București a anulat acel acord.

Motivele? Proceduri deficitare în evaluarea inițială – instanța a constatat că studiul de impact nu acoperise suficient aspecte precum efectele transfrontaliere (râul Crișul Alb ce trece prin zonă curge spre Ungaria), impactul asupra habitatelor protejate (există situri Natura 2000 la ~1,4 km distanță), riscurile climatice pe termen lung și scenariile de accident (precum ruperea digurilor de decantare).

De asemenea, s-a reproșat firmei că nu a analizat alternativă exploatării în subteran pentru a reduce defrișările (planul minier actual ar presupune despădurirea a ~200 hectare).

Cu alte cuvinte, justiția a cerut o evaluare mai riguroasă și măsuri de precauție sporite.

Acest eșec temporar a întărit opoziția locală și a ONG-urilor. Încă din 2015 au avut loc proteste ale comunității, iar în 2022 peste 15.000 de cetățeni au semnat o petiție contra proiectului.

Organizația Declic chiar a cumpărat strategic terenuri exact pe amplasamentul unde ar trebui să fie iazul de decantare al minei, în scopul de a bloca proiectul – deoarece fără acel teren, compania nu poate începe lucrările.

O localnică a refuzat ani la rând să își vândă pământul către investitor și l-a cedat în schimb activiștilor, declarând că nu are încredere în promisiunile companiei.

Declic și Mining Watch au anunțat victorios în 2021 că această mișcare a „spulberat șansele” Euro Sun de a lansa exploatarea în 2022.

Reprezentanții investitorului au minimalizat însă gestul, afirmând că perimetrul minier principal este deja achiziționat și că, la nevoie, exproprierile pentru utilitate publică ar putea rezolva obstacolul.

Temerile ecologiștilor și ale localnicilor se concentrează pe posibila transformare a unei zone pitorești într-un peisaj industrial. Valea Rovina este descrisă ca având „o frumusețe deosebită” ce riscă să devină „un peisaj selenar, într-o regiune fără viitor” dacă se merge pe calea mineritului intensiv.

Locuitori stabiliți recent în satele din zonă au investit în agricultură ecologică și turism rural, sperând la o dezvoltare sustenabilă, nu la minerit. Ei invocă precedentul Roșia Montană – unde patrimoniul natural și cultural a fost considerat mai valoros pe termen lung decât lingourile de aur – și cer alternative economice care să nu implice distrugerea mediului.

Compania încearcă să răspundă acestor îngrijorări prin engagement cu comunitatea și măsuri de responsabilitate socială. Au fost organizate întâlniri cu localnicii și s-au derulat mici proiecte comunitare (renovarea unei capele funerare, transport pentru sate).

Ce câștigă România și comunitățile locale?

Dacă proiectul Valea Rovina va trece linia de sosire a autorizărilor și se va concretiza, impactul economic ar putea fi substanțial la nivel național și local. Iată câteva dintre beneficiile așteptate:

• Investiții și PIB: Construirea și operarea minei (evaluată la aproape $0,5 miliarde cost inițial) înseamnă un aflux de capital străin în țară. 

• Locuri de muncă și dezvoltare regională: Euro Sun estimează crearea a câteva sute de locuri de muncă directe în faza de exploatare și a câtorva mii de locuri de muncă indirecte în industriile suport

• Venituri la buget: Mina va plăti redevențe miniere, impozit pe profit (după amortizarea investiției), taxe pe salarii, contribuții sociale și alte impozite locale. Doar redevența din aur și cupru (care s-ar situa probabil între 5-6%) ar putea aduce sume importante statului. Spre exemplu, la o producție anuală de 3 tone de aur (~150 milioane $) și 10.000 tone cupru (~80 milioane $ la prețurile actuale), 5% redevență ar însemna ~11,5 milioane $ pe an către buget. 

• Rol strategic și industrializare: Poate mai greu de cuantificat, dar nu de neglijat, este rolul geostrategic și industrial. Prin Rovina, România devine un nod strategic în lanțul de aprovizionare european cu cupru (material critic pentru fabricarea cablurilor electrice, motoarelor, energiei verzi) și aur (utilizat în electronică și ca rezervă financiară). În loc ca Europa să importe integral aceste resurse, o parte vor proveni „din curtea noastră”. Asta poate atrage și alte investiții industriale: de exemplu, un producător de componente electrice ar putea prefera să se stabilească mai aproape de o sursă locală de cupru.

Desigur, toate aceste beneficii depind de implementarea corectă a proiectului și de un echilibru atent între interesele economice și protecția mediului. 

Pe de altă parte, rămâne important ca vocea comunității să continue să fie auzită. Oamenii din satele Apusenilor au dreptul să fie îngrijorați de soarta pământului lor și merită transparență totală. Un dialog autentic între companie, autorități și localnici, bazat pe empatie și soluții reale (nu doar pe promisiuni), este calea de a transforma un proiect controversat într-o poveste de succes împărtășit.

În concluzie, Valea Rovina reprezintă o șansă rară: o resursă naturală vastă care, dacă este gestionată inteligent și responsabil, ar putea aduce prosperitate unei regiuni uitate și ar putea poziționa România ca un jucător cheie pe harta strategică a Europe.

Dar această șansă vine la pachet cu obligația de a proteja patrimoniul natural și de a asigura că bogăția subterană se traduce în bunăstare la suprafață pentru oamenii obișnuiți.

Cum va arăta Valea Rovina peste 20 de ani – ca un motor economic verde sau ca o rană ecologică – depinde de deciziile luate astăzi, cu mintea deschisă și inima la locul ei.

Întrebări frecvente:

1. Ce este proiectul minier Valea Rovina și unde se află?
Valea Rovina este un proiect de exploatare a unui zăcământ uriaș de aur și cupru, situat în județul Hunedoara, România, în zona Munților Apuseni (aproape de orașul Brad). Este al doilea cel mai mare depozit de aur-cupru descoperit în Europa, conținând ~10,4 milioane uncii de aur echivalent (aur + cupru).

Proiectul presupune dezvoltarea unei mine de suprafață (carieră) pentru extragerea minereului, urmată de procesare prin flotare pentru a obține concentrat de cupru cu conținut de aur.

2. Cât aur și cupru conține zăcământul și cât se va produce anual?
Resursele măsurate ale zăcământului Rovina sunt de ~406 milioane tone de minereu cu o concentrație medie de 0,54 g/tonă aur și 0,16% cupru. Aceste cifre se traduc în circa 7 milioane uncii de aur conținute și ≈635.000 tone de cupru conținut (aprox. 1,4 miliarde de livre). Planul minier inițial prevede o durată de viață de 17 ani, cu o producție medie anuală de ~3 tone de aur și 9.000 tone de cupru. Conform unor scenarii actualizate pe 27 de ani, producția ar putea fi mai ridicată în primii ani (până la ~3,6 tone aur și 22.000 tone cupru anual) datorită concentrațiilor mai bogate la începutul exploatării.

3. Cine dezvoltă și finanțează proiectul Valea Rovina?
Proiectul este deținut de compania canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara Samax România. Euro Sun se ocupă de explorare și va opera mina. Finanțarea pentru faza de construcție implică un pachet de 200 milioane USD asigurat de Trafigura, un trader global de materii prime sub forma unui avans din viitoarea producție de cupru (offtake).

De asemenea, Euro Sun lucrează la atragerea altor ~200 milioane USD prin credite de la un consorțiu de bănci internaționale.

Proiectul este susținut strategic și de Uniunea Europeană, fiind inclus pe lista proiectelor de interes în cadrul Critical Raw Materials Act, ceea ce poate facilita accesul la fonduri și parteneriate europene. Statul român sprijină proiectul prin adaptarea legislației (a declarat cuprul drept material strategic însă nu finanțează direct proiectul și nu deține acțiuni la Euro Sun.

4. De ce este considerat proiectul strategic pentru UE și România?
Datorită dimensiunii sale, Rovina va fi un producător major de cupru – un metal esențial pentru infrastructura electrică, vehicule electrice, energie regenerabilă etc. UE consideră cuprul un material critic, iar dezvoltarea de surse interne face parte din strategia de a reduce dependența de importuri (din țări precum China, Congo sau Rusia).

Actul privind Materiile Prime Critice (CRMA) oferă proiectelor ca Rovina un statut strategic, impunând termene mai stricte pentru avize și obligând statele membre să acorde prioritate acestor investiții.

Pentru România, Rovina înseamnă șansa de a deveni furnizor important în lanțul industrial european, adică o țară-cheie de unde vin materiile prime necesare tranziției verzi. În plus, exportând concentrat de cupru și aur, România își poate îmbunătăți balanța comercială și poate atrage alte investiții industriale conexe.

5. Ce beneficii economice va aduce exploatarea Valea Rovina?
Beneficiile anticipate includ: investiții străine directe de aproape 0,5 miliarde dolari pentru dezvoltarea minei, care vor stimula economia; câteva sute de locuri de muncă directe la mină și mii de locuri de muncă în industrii suport (transport, servicii) venituri la buget din redevențe miniere (posibil zeci de milioane de dolari anual), taxe și impozite; dezvoltare locală – compania va construi sau moderniza infrastructură (drumuri, utilități) în zonă și este probabil să sprijine proiecte sociale locale (formare profesională, sănătate, educație). Per ansamblu, proiectul poate contribui la creșterea PIB-ului României și la revitalizarea unei zone miniere monoindustriale care în ultimele decenii s-a confruntat cu șomaj și depopulare.

6. Există riscuri sau probleme de mediu asociate proiectului?
Da, proiectul a stârnit îngrijorări ecologice semnificative. Exploatarea presupune deschiderea a două cariere de suprafață și defrișarea a ~200 ha de pădure ceea ce afectează ecosistemele locale. De asemenea, va fi necesară construirea unui depozit de deșeuri miniere (steril de flotare), sub forma unui dig de contención. Chiar dacă s-a optat pentru depozitare uscată a sterilului (pentru mai multă siguranță), există temeri legate de praf, scurgeri și stabilitatea pe termen lung a acestor depozite. Un alt risc este poluarea apelor: râurile din zonă (Rovina și Crișul Alb) ar putea fi afectate de scurgeri acide sau metale grele, impact ce s-ar putea resimți și peste graniță în Ungaria dacă nu se iau măsuri stricte.

Studiul de impact inițial a fost criticat de instanță pentru că nu a evaluat suficient aceste aspecte, ducând la anularea acordului de mediu în 2023.

Euro Sun va trebui să refacă și să îmbunătățească analiza de mediu, demonstrând clar cum va gestiona riscurile: sisteme de colectare a apelor acide, monitorizarea permanentă a calității apei și aerului, planuri de intervenție rapidă în caz de accident.

În plus, zona are situri naturale protejate în apropiere (la ~1,4 km), deci orice impact asupra biodiversității (habitate de pădure, specii protejate) trebuie minimizat. Reabilitarea ecologică după închiderea minei este și ea crucială – compania susține că va ecologiza progresiv zonele exploatate, însă va fi nevoie de garanții financiare solide depuse din timp, pentru ca refacerea mediului să fie asigurată chiar dacă firma ar întâmpina dificultăți financiare spre final.

7. Cum vor fi afectați localnicii și ce beneficii pot avea românii de rând?
Localnicii din comunele din jur vor resimți direct atât impacturile, cât și beneficiile. Pe partea pozitivă, unii vor găsi locuri de muncă bine plătite în cadrul proiectului sau la firmele care vor avea contracte cu mina (de exemplu, transportatori, furnizori de servicii). De asemenea, bugetele locale vor crește, ceea ce ar trebui să se traducă în drumuri mai bune, școli mai bine dotate, servicii publice mai eficiente în acele comunități. Pe termen lung, dacă infrastructura locală (șosele, electricitate, internet) se îmbunătățește datorită proiectului, întreaga comunitate va beneficia, nu doar angajații minei.

Totuși, există și efecte negative posibile: creșterea traficului de camioane grele poate provoca zgomot și praf în sate; peisajul se va schimba, ceea ce poate afecta potențialul turistic al zonei; unii localnici ar putea fi nevoiți să-și părăsească gospodăriile dacă se află fix pe amplasamentul viitorului iaz de decantare (se vorbește de cel puțin 6 familii ce ar necesita strămutare și despăgubire.

Emotional, comunitățile trec prin diviziuni între susținătorii proiectului și opozanți, ceea ce poate altera coeziunea socială locală. De aceea, este esențial ca autoritățile și compania să implice comunitatea în decizii, să ofere compensații corecte și să asigure transparență.

Pentru românii de rând, dincolo de zona locală, beneficiile sunt mai abstracte dar reale: o economie națională mai puternică se traduce în potențial pentru venituri bugetare mai mari (care să finanțeze servicii publice în toată țara) și într-o securitate economică sporită (având resurse proprii, țara noastră și UE sunt mai puțin vulnerabile la crize externe de aprovizionare).

În plus, succesul acestui proiect ar putea demonstra că România poate derula proiecte industriale mari în mod sustenabil, ceea ce ar îmbunătăți imaginea țării și ar putea atrage și alte investiții benefice pentru populație.

Pe scurt, dacă proiectul este realizat responsabil, românii de rând ar trebui să vadă efecte sub forma unui nivel de trai mai bun, fie direct (prin joburi și dezvoltare locală în Apuseni), fie indirect (prin contribuția la economia și bugetul național).