Aur
481,37 lei
(0.91%)
Argint
5,55 lei
(1.72%)
Platină
190,94 lei
(0.78%)
Paladiu
154,12 lei
(-0.17%)
Monedele din antichitate impresionează nu doar prin vechime, ci și prin poveștile legendare pe care le poartă. Un exemplu celebru este aureus-ul roman cunoscut drept Eid Mar, emis de Brutus (asasinul lui Iulius Cezar) în anul 42 î.Hr. pentru a celebra eliminarea dictatorului. Doar trei astfel de monede din aur Eid Mar sunt cunoscute în lume, una fiind în tezaurul Băncii Centrale a Germaniei.
În 2020, un exemplar Eid Mar aureus s-a vândut la Londra cu echivalentul a aproximativ 4,2 milioane de dolari, stabilind un record absolut pentru o monedă antică (coinworld.com). Acest aureus prezintă pe o față portretul lui Brutus, iar pe revers două pumnale și celebra inscripție „EID MAR” (Idele lui Martie), aluzie directă la asasinarea lui Cezar – o propagandă îndrăzneață pentru epocă.
Faptul că Brutus și-a pus propriul chip pe monedă, deși tocmai îl eliminase pe Cezar pentru tendințe dictatoriale, adaugă o notă ironică istoriei.
Un alt exemplu remarcabil este dinarul de aur al Califatului Omeiad din anul 723 d.Hr., considerat cea mai valoroasă monedă din lumea islamică. Această monedă rară poartă o inscripție ce menționează o mină de aur deținută de calif, ceea ce îi conferă o importanță istorică și religioasă deosebită. În 2011, un astfel de dinar omeiad a fost vândut cu circa 6 milioane de dolari, stabilind la acea vreme un record pentru monedele islamice.
Doar câteva exemplare există, iar unul a egalat recordul în 2019 când a fost adjudecat pentru aproximativ 3,72 milioane de lire sterline (circa 4,8 milioane $), semn că interesul pentru aceste artefacte rămâne ridicat.
Deși multe monede medievale nu ating prețuri de milioane, unele se evidențiază prin raritate extremă.
O astfel de piesă este florinul englezesc al regelui Edward al III-lea din 1343, supranumit Double Leopard. Doar trei exemplare ale acestei monede de aur medievale s-au păstrat, două aflându-se în prezent la British Museum.
Unul dintre ele a fost descoperit în 2006 și vândut pentru aproximativ 480.000 de lire sterline (circa 600.000 $) – o sumă impresionantă pentru o monedă medievală la momentul respectiv. Valoarea de catalog a acestei rarități este estimată azi la milioane, însă două fiind în muzeu, raritatea lor efectivă le face aproape imposibil de tranzacționat. Acest exemplu arată că, uneori, valoarea istorică și raritatea copleșitoare pot prima chiar dacă piața licitațiilor nu a stabilit (încă) un preț de milioane.
În mod surprinzător, Statele Unite – o națiune relativ tânără – domină topul celor mai scumpe monede vândute vreodată. Explicația rezidă în combinația dintre tiraje limitate, erori istorice și pasiunea ferventă a colecționarilor americani. Iată câteva dintre cele mai faimoase exemple:
Dublonul Brasher din 1787, prima monedă de aur asociată Americii post-coloniale. Acest exemplar rar a fost realizat manual de bijutierul Ephraim Brasher și poartă inițialele „EB” perforate. În 2021, un Dublon Brasher s-a vândut cu 9,36 milioane de dolari stabilind un record mondial pentru o monedă de aur la licitație.
Dublonul Brasher (1787) – Considerată prima monedă de aur americană (de fapt, pre-federală), a fost bătută artizanal de bijutierul newyorkez Ephraim Brasher. Având valoarea nominală de 16 dolari (echivalentul a opt escudo spanioli), dublonul lui Brasher conține ~26,6 grame de aur de 22 carate și este extrem de rar Există câteva variante, marcate cu inițialele EB amplasate diferit.
Un singur exemplar unic (varianta cu ștanțare pe pieptul vulturului) a fost vândut în ianuarie 2021 pentru incredibila sumă de 9,36 milioane $ stabilind la acel moment recordul pentru cea mai scumpă monedă de aur adjudecată la licitație. Anterior, același exemplar fusese cumpărat în 2011 de o firmă de pe Wall Street pentru ~7,4 milioane $ semn că valoarea sa a crescut exponențial. Povestea dublonului Brasher întruchipează perfect fascinația colecționarilor: o monedă creată la începuturile Americii, independent de Monetăria Statelor Unite, devenită Sfântul Graal al numismaticii nord-americane.
Vulturul Dublu Saint-Gaudens (1933) – Aceasta este, fără îndoială, cea mai faimoasă și scumpă monedă din lume în prezent. Având valoarea nominală de 20 de dolari, moneda de aur din 1933 cu Libertatea pe avers și vulturul în zbor pe revers ascunde o istorie dramatică. În 1933, în plină criză economică, președintele Roosevelt a interzis circulația aurului și a cerut topirea întregii emisiuni de 445.500 de monede Double Eagle 1933 înainte ca acestea să fie puse în circulație.
Oficial, doar două exemplare au fost păstrate pentru colecția națională și restul au fost distruse, însă câteva au „scăpat” pe piață ilicit. Timp de decenii, Serviciile Secrete americane au vânat aceste monede rătăcite ca pe niște comori interzise. În 2002, un exemplar (provenit inițial din colecția regelui Farouk al Egiptului) a fost declarat legal deținut și vândut la Sotheby’s pentru 7,59 milioane $, devenind atunci cea mai scumpă monedă de colecție. În iunie 2021, același exemplar – supranumit Specimenul Weitzman, după numele colecționarului care l-a deținut – a fost revândut la licitație pentru 18,9 milioane de dolari, stabilind recordul absolut pentru o monedă. Este singurul Vultur Dublu 1933 pe care un particular îl poate deține legal, celelalte 12 exemplare cunoscute aflându-se în custodia guvernului SUA (10 la Fort Knox și 2 la Smithsonian) sau în litigii nerezolvate. Fascinația acestei monede vine din combinația rarității (practic prohibită colecționarilor de rând) și designul său artistic iconic realizat de Augustus Saint-Gaudens. Așa se explică de ce a ajuns să valoreze de aproape un milion de ori mai mult decât valoarea sa nominală – un exemplu extrem al modului în care istoricul și contextul pot eclipsa valoarea intrinsecă a aurului conținut.
Jumătate de vultur 1822 (Half Eagle $5) – O altă monedă americană legendară este cea de 5 dolari din 1822. Doar trei exemplare există, două fiind de peste un secol în colecția Smithsonian, iar unul singur rămas disponibil colecționarilor. Acea ultimă monedă a fost vândută în martie 2021 pentru 8,4 milioane $ (inclusiv comisioane), devenind la acea dată cea mai scumpă monedă de aur emisă de Monetăria SUA vândută vreodată. Licitația a fost intens disputată, deoarece această piesă era veriga lipsă pentru a completa colecția Pogue (cea mai faimoasă colecție privată de monede americane). Este impresionant că, deși moneda prezintă uzură (a circulat real, spre deosebire de majoritatea monedelor record care sunt necirculate), povestea și raritatea ei au propulsat-o peste recordurile stabilite anterior de monede precum 1913 Liberty Nickel sau dolarul din 1804. Catalogul licitației nota poetic contrastul: „o piesă de 5 dolari devenită o monedă de milioane ascunde o poveste a cărei începuturi nu vor fi niciodată cunoscute”– subliniind încă o dată că, dincolo de metal, valoarea vine din istoria pe care colecționarii o cumpără odată cu moneda.
Alte monede americane remarcabile – Monedele americane domină topurile și prin altele ca dolarul „Flowing Hair” din 1794, prima monedă de 1$ emisă în SUA. Deși este din argint, nu aur, aceasta a fost vândută cu 10 milioane $ în 2013, deținând o perioadă recordul absolutLa fel, faimosul 5 cenți Liberty Head 1913 (nichel) – emis ilegal în doar 5 exemplare – s-a vândut în 2018 cu circa 4,5 milioane $, depășind multe monede de aur ca valoare. Aceste excepții ne arată că raritatea și legenda din jurul unei monede pot prevala asupra materialului din care este făcută. Totuși, opt din primele zece cele mai valoroase monede vândute sunt din aur. iar majoritatea provin din perioada modernă (sec. XVIII–XX). Faptul că multe recorduri sunt deținute de monede americane nu ține de vechimea lor, ci de cultura numismatică dezvoltă în jurul dolarului și de puterea pieței de colecționari din SUA.
Nu doar monedele vechi fac valuri la licitații – și cele moderne (emise în ultimele decenii) pot atinge prețuri uriașe dacă au caracteristici speciale. Un exemplu notabil este Moneda de 1 milion de dolari Canadian (Canadian Gold Maple Leaf) emisă în 2007 de Monetăria Regală a Canadei. Aceasta este literalmente o uriașă bucată de aur pur de 100 kg, având cea mai înaltă puritate (99,999% aur) și un diametru de 50 cm.
Doar cinci exemplare au fost fabricate inițial, ca demonstrație de măiestrie, și ulterior s-au mai realizat unul sau două pentru clienți privați. O astfel de monedă, deși nu este rară în sens numismatic (nu a circulat și nu are variații de tiraj), are o valoare colosală datorită cantității de aur: la prețul aurului, valorează în jur de 4 milioane de dolari, iar un exemplar chiar a fost vândut cu aproximativ această sumă unui investitor din Spania.
În mod tragic-celebru, un alt exemplar a fost furat din Muzeul Bode din Berlin în 2017, hoții reușind să sustragă moneda de 100 kg și să o facă bucăți – un caz care a făcut înconjurul presei.
Moneda Maple Leaf de 100 kg rămâne însă în istorie drept cea mai mare monedă de aur din lume (depășită doar de un exemplar unic de o tonă realizat ulterior în Australia, care nu a fost vândut). Aceste emisiuni arată că și în epoca modernă, monedele de aur pot stârni interes și pot deveni piese de muzeu pentru colecționari – uneori la propriu.
Un alt exemplu de monedă modernă căutată este Sovereign-ul britanic 1937 cu Edward al VIII-lea – o monedă care nu a mai ajuns să fie emisă oficial deoarece regele a abdicat înainte de a începe baterea monedelor cu efigia sa. Se cunosc doar câteva exemplare de probă. Un astfel de Sovereign 1937 a fost vândut în 2020 pentru circa 1 milion de lire sterline, stabilind un record pentru monedele britanice. Chiar dacă suma este modestă pe lângă recordurile americane, aceasta reflectă pasiunea colecționarilor pentru monedele „ce ar fi putut fi”, retrase înainte de emitere din motive istorice.
Aceste exemple recente confirmă un lucru pe care și Morgan Housel l-ar sublinia: valoarea unei monede nu stă doar în aurul din ea, ci în povestea pe care o reprezintă. Fie că vorbim de cea mai mare monedă din lume, de o emisiune aniversară ori de o piesă retrasă din motive politice, prețul acestor monede este determinat de emoția și competiția pe care le generează printre colecționari.
Nu doar pe plan mondial există monede scumpe, ci și numismatica românească are bijuteria ei rară. Cea mai valoroasă monedă românească este cunoscută drept “polul lui Carol I”, o monedă de aur cu valoarea nominală de 20 lei, emisă în anul 1868. Aceasta a fost prima monedă de aur a statului român modern, bătută în jur de 200 de exemplare și purtând efigia domnitorului (ulterior rege) Carol Moneda de 20 lei 1868 are ~6,45 grame de aur (90% aur, 10% cupru). Deși la vremea ei valora doar 20 de lei, contextul politic o făcea specială: apariția ei a fost un act de sfidare subtilă la adresa Imperiului Otoman, întrucât România nu-și declarase încă independența, iar baterea unei monede de aur cu propria stemă contravenea statutului de vasalitate de atunci.
Se spune că această emisiune a fost topită la insistențele turcilor, fiind salvate doar foarte puține exemplare (cifra vehiculată este de 5–10 monede rămase în afara topitoriilor).
Astăzi, “polul lui Carol I” din 1868 este o raritate de patrimoniu, evaluată oficial de Banca Națională a României la cel puțin 100.000 de euro. Unele cataloage numismatice estimează că, dacă ar apărea vreodată la licitație (lucru puțin probabil, fiind considerată tezaur), ar putea atinge chiar și 200.000–250.000 €.
Această monedă nu se găsește pe piață – exemplarele cunoscute sunt în colecții instituționale – dar valoarea sa simbolică pentru istoria monetară a României o face inestimabilă. Interesant, următoarea monedă de 20 lei emisă, cea din 1870, a avut un tiraj mult mai mare (5.000 exemplare) și nu atinge valori nici pe departe similare, semn că raritatea extremă și contextul istoric sunt cele care fac din polul 1868 regina monedelor românești.
În prezent, cea mai scumpă monedă vândută vreodată este un Double Eagle din 1933, adjudecat în iunie 2021 la New York pentru suma record de 18,9 milioane de dolari. Această monedă americană de 20$ din aur, proiectată de Saint-Gaudens, a devenit atât de valoroasă din cauza rarității sale (practic toate exemplarele au fost scoase din circulație și topite, cu excepția celui vândut și a câtorva în custodia guvernului) și a statutului său legendar printre colecționari. Precedentul record mondial fusese deținut tot de o monedă americană – un dolar din argint Flowing Hair 1794, vândut cu 10 milioane $ în 2013 – însă Double Eagle 1933 a aproape dublat acel record, confirmând apetitul tot mai mare pentru astfel de piese unice.
Se cunosc 13 exemplare ale monedei Double Eagle 1933: două se află la Muzeul Smithsonian, zece sunt păstrate în tezaurul de la Fort Knox, iar unul singur este deținut legal de un colecționar private. Toate celelalte monede din 1933 rămase în circulație sunt considerate proprietatea guvernului SUA. Moneda este ilegală pentru colecționari (exceptând exemplarului vândut, legalizat prin acord special) deoarece nu a fost niciodată emisă oficial.
După ce Roosevelt a anulat convertibilitatea în aur și a ordonat retragerea acestor monede, orice Double Eagle 1933 de pe piață a fost considerat furat de la Monetăria SUA. Prin urmare, deținerea lor a fost vreme îndelungată interzisă, iar autoritățile au confiscat și vor confisca orice alt exemplar care apare. Abia în 2002 un tribunal american a autorizat vânzarea unui exemplar (cel provenit din colecția Farouk) – tocmai de aceea acela a putut fi licitat și deținerea lui este recunoscută legal. Pe scurt: doar acel un exemplar este “liber”, restul de 12 sunt inamovibile în tezaure publice, ceea ce face ca piesa din 2021 să fie cu adevărat unică pe piață.
Dacă ne referim la raritate ca număr de exemplare cunoscute, există mai multe monede unicat sau aproape unicat. De pildă, moneda americană Double Eagle 1849 (prima monedă de 20$ emisă vreodată) este un unicat păstrat la Smithsonian – niciodată vândut, dar considerat neprețuit. La fel, moneda de aur de 1 leu 1868 a României (emisiune de probă) există într-un singur exemplar cunoscut, la Muzeul BNR.
Însă raritatea extremă nu înseamnă automat și prețul maxim la licitație, deoarece dacă moneda nu ajunge pe piață, valoarea rămâne teoretică. Prin urmare, la licitații, cele mai rare monede vândute cu adevărat sunt cele menționate anterior: Double Eagle 1933 (unic în circuit privat), aureus-ul Eid Mar (3 exemplare cunoscute), Half Eagle 1822 ($5 de 1822, trei exemplare) etc. Fiecare a obținut prețuri record la momentul vânzării tocmai datorită combinației de raritate și cerere din partea colecționarilor. Putem spune că raritatea creează premisele, dar prețul efectiv depinde de câți pasionați o doresc și cât de importante sunt poveștile acelor monede.
Prețul astronomic al monedelor rare este rezultatul mai multor factori convergenți. Raritatea în sine este principalul motor – cu cât există mai puține exemplare, cu atât concurența între colecționari este mai acerbă. Apoi, semnificația istorică sporește valoarea: o monedă legată de un eveniment major (de ex., asasinarea lui Cezar în cazul aureus-ului Eid Mar, sau criza din 1933 în cazul Double Eagle) are un “coeficient de poveste” foarte ridicat. De asemenea, contează și starea de conservare – monedele care, pe lângă raritate, sunt într-o condiție impecabilă sau au particularități (erori de batere, variante) pot atrage sume mai mari. Nu în ultimul rând, piața colecționarilor și a licitațiilor joacă un rol: în ultimii ani s-a constatat un aflux de investitori bogați către numismatică, văzând monedele rare ca pe un activ alternativ. Case de licitații de renume (Sotheby’s, Christie’s, Heritage ș.a.) promovează intens aceste piese, creând un efect de aură și chiar frenezia licitației, care împinge prețurile și mai sus. În esență, monedele rare devin atât de scumpe pentru că reprezintă mai mult decât metal – ele sunt fragmente de istorie tangibilă, iar oamenii sunt dispuși să plătească enorm pentru privilegiul de a deține acea istorie.
Achiziționarea monedelor rare poate fi o investiție, dar una de nișă, potrivită mai degrabă pasionaților avizați decât investitorilor clasici. Prețurile acestor monede au tendința de a crește pe termen lung datorită rarității (oferta este fixă sau scade, cererea crește), însă volatilitatea poate fi ridicată. Un record de licitație nu garantează că următoarea vânzare va fi mai mare – uneori pot trece zeci de ani până când un exemplar similar reapare și își confirmă aprecierea. În plus, piața numismatică implică și costuri (taxe de licitație, comisioane de expertiză, asigurare, depozitare în condiții de siguranță) care trebuie avute în vedere.
Pentru majoritatea investitorilor în aur, o abordare mai sigură și lichidă este achiziția de monede de aur de investiție moderne (precum Krugerrand, Maple Leaf, Philharmoniker, American Eagle etc.), care au prime mici peste valoarea metalului. Aceste monede din aur pur (bullion) se tranzacționează ușor pe piețele internaționale și urmăresc îndeaproape prețul aurului, fiind o formă de protecție împotriva inflației și a incertitudinilor economice. Desigur, randamentul lor ține de evoluția cotației aurului, nu de factori colecționistici.
E important să înțelegi de ce cumperi. Dacă te pasionează istoria și vânezi rarități, atunci monedele numismatice pot aduce satisfacție intelectuală și eventual profit pe termen lung, însă trebuie să ai cunoștințe solide sau consultanți de încredere.
Dacă însă obiectivul principal este investiția în aur ca activ de refugiu, monedele rare nu sunt cea mai eficientă cale – mai potrivit este aurul de investiție standard (lingouri sau monede uzuale) cumpărat de la dealeri autorizați. În concluzie, monedele de aur rare pot fi o investiție excelentă pentru colecționarii pasionați (care „investesc” în propria pasiune), dar pentru investitorul obișnuit interesat de randament financiar, aurul fizic sub formă comună sau fondurile de aur pot fi opțiuni mai prudente.