Să aruncăm un ochi peste economia României.

1.1 Evoluția salariilor și a inflației

Salariile – Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează că salariul mediu net în România va ajunge în 2025 la aproximativ 5.355 lei/lună (în creștere cu 6,2 % față de 2024), în timp ce salariul real va avansa cu circa 1,6 %.

 Pentru anii următori se prognozează salarii medii de 5.712 lei în 2026, 6.079 lei în 2027 și 6.449 lei în 2028.

Inflația – Banca Națională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației se va situa în jur de 3,7 % la finalul primului trimestru 2025, va urca la 4,5 % în trimestrul al II‑lea, apoi va coborî la 3,8 % în trimestrul al III‑lea și la 3,5 % la sfârșitul anului 2025. În iunie 2025, inflația anuală efectivă era 5,66 %.

Dobânzile – Pentru a reduce inflația, BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5 %/an din august 2024, iar băncile oferă depozite în lei cu dobânzi de 7–8 % pe termene scurte (ex. 8 % la TBI Bank pentru un depozit pe o lună și 7,5 % la Garanti BBVA pe o lună). Aceste dobânzi aduc un randament real moderat (aprox. 2–3 % peste inflație), dar sunt impozitate la sursă cu 10 %.

1.2 Situația economică generală

Creșterea economică s‑a temperat; BNR notează o stagnare a activității economice în primul trimestru 2025 și o rată a inflației care se menține peste ținta de 2 %. În acest context, majoritatea românilor dispun de venituri limitate și își concentrează economiile în depozite bancare sau titluri de stat. Totuși, creșterea prețurilor și incertitudinile politice fac ca tot mai mulți investitori să caute active de refugiu, inclusiv metale prețioase.

2. Evoluția pieței metalelor prețioase

2.1 Prețurile aurului și interesul investitorilor

• Aurul rămâne cel mai popular metal prețios. Pe 16 mai 2025, prețul aurului spot se tranzacționa la 3.183 USD/uncie, iar în 8 august 2025 de 3497$ pe uncie.

•  Pretul  gramului de aur la curs BNR in 8 august - 476,2 lei. 

Cursul maxim la  gramul de aur - 487.1 lei și  a fost înregistrat la data de 7 mai 2025
Cursul minim la gramul de aur - 427.5 lei și a fost înregistrat la data de 12 martie 2025

• Prețul aurului a crescut cu peste 36 % din august 2024 ( 2500$uncia) până în august  2025( 3400$ uncia)

• Analizele Financial Market estimează că aurul ar putea urca la 3.700 USD/uncie până la sfârșitul lui 2025 și chiar la 4.000 USD/uncie în 2026.

• JP Morgan prognozează intervalul 2.900–3.200 USD/uncie pentru finalul lui 2025.

• Potrivit site-ului Bursa.ro, aurul a oferit în medie aprox. 8 % randament anual în ultimele două decenii.

2.2 Cererea de aur în România

• Cumpărările de aur de investiții au crescut puternic. Dealerii din România ( inclusiv Goldbars.ro, raportează o creștere de peste 60 % a cantității de aur cumpărată în trimestrul I 2025 comparativ cu T1 2024

• Lingourile de aur au reprezentat 80 % din vânzări, monedele de aur doar 20 %.

• Prețul record și inflația ridicată i‑au determinat pe români să păstreze aurul: cantitatea de aur de investiție vândută a scăzut, investitorii preferând să o păstreze în portofolii

• Cererea pentru lingouri de aur a crescut cu 45 % în primul semestru 2025financialmarket.ro, cu o preferintă  pentru lingouri cu puritate ridicată, de 2,5–100 g.

2.3 Alte metale prețioase

• Argintul (moneda de argint, lingouri de argint) este mai ieftin decât aurul și are aplicații industriale; prețul său tinde să urmeze aurul, dar este mai volatil. Preț spot la 8 august 2025 38$ pe uncie, în creștere cu 10$ pe uncie față de aceeași perioadă a anului trecut.

• Platina și paladiul ( active lingouri de platină) sunt folosite în catalizatori auto și medicină; au o puritate standard de 99,95 % și sunt supuse TVA Paladiul este cel mai volatil dintre cele patru metale. În iulie-august 2025, platina a urcat într-un roller coaster al prețurilor:între 1450$ în 17 iulie și 1332$ pe uncie, în 10 august.

• Argintul are potențial de creștere datorită cererii din industria panourilor solare iar paladiul este tot mai folosit în sectorul auto. Preț spot în august 2025-38$ pe uncie.

2.4 Instrumente de investiție

1. Aur fizic (lingouri și monede). Aurul de investiție cu puritate ≥99,5 % este scutit de TVA. Lingourile mici permit vânzarea parțială și accesibilitate. Bijuteriile au puritate mai mică, includ TVA și costul manoperei și sunt mai greu de valorificat.

2. ETF‑uri și fonduri. Există ETF‑uri globale care investesc în aur sau metale prețioase; în România, vânzarea instrumentelor financiare este impozitată cu 1 % dacă deții peste un an, respectiv 3 % dacă vinzi înainte de un an. Aceste instrumente au costuri reduse de depozitare, dar prezintă risc de piață și de valută.

3. Acțiuni ale companiilor miniere sau ETF‑uri pe companii din sector – aceste instrumente pot oferi randamente mai mari, dar sunt mult mai volatile și corelate cu bursa.

4. Depozitare – Aurul fizic în cantități mari necesită depozitare securizată. Mulți investitori folosesc seifuri bancare, care implică costuri anuale.

3. Argumente pro și contra economisirii în metale prețioase

3.1 Avantaje

1. Protecție contra inflației și devalorizării monedei – aurul se apreciază în general când inflația crește sau când moneda se depreciază. Creșterea de peste 36 % a prețului aurului într-un singur an arată rolul său de protecție.

2. Siguranță și lipsa riscului de contrapartidă – aurul fizic devine proprietatea cumpărătorului; nu depinde de sănătatea financiară a unei bănci sau companii.

3. Diversificare – aurul are corelație scăzută cu acțiunile și obligațiunile; în 2022, când acțiunile și obligațiunile au scăzut, aurul a crescut cu 3 %. Lichiditate – lingourile și monedele sunt ușor de vândut; există rețele de comercianți cu magazine fizice și platforme online (cum e și goldbars.ro) care asigură lichiditate.

4. Accesibilitate – lingourile de 1–10 g și 20 de grame permit investitorilor cu bugete mici să investească. Cererea din România se concentrează pe lingouri mici.

5. Regim fiscal favorabil – aurul de investiție este scutit de TVA.

3.2 Limitări și riscuri

1. Volatilitate a prețului – deși aurul este mai stabil decât alte metale, prețul său poate fluctua rapid. În aprilie 2025, aurul a variat între 3.163 USD/uncie și 2.960 USD/uncie într‑o săptămână (≈6 %).

2. Lipsă de cash‑flow – aurul nu generează dobândă sau dividende. În perioade cu dobânzi bancare ridicate (7–8 % pe an, perioade relativ rare), depozitele bancare pot avea randamente nete comparabile sau superioare, fără riscurile de preț.

3. Costuri de cumpărare/vânzare și depozitare – diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare poate fi de câteva procente. Pentru cantități mari, stocarea fizică se recomandă seifuri bancare, care presupun costuri suplimentare.

4. Risc valutar – aurul se cotează în dolari; aprecierea sau deprecierea USD/RON poate influența valoarea investiției. BNR menține cursul USD/RON stabil în jurul a 4,35 lei, ȘI 5,07LEI LA  EURO/RON dar leul poate fluctua față de dolar.

5. Lichiditate mai redusă pentru argint, platină și paladiu – acestea nu beneficiază de același interes din partea comercianților, iar spread‑ul poate fi mai mare.

4. Recomandări pentru un român care economisește în metale prețioase

4.1 Evaluarea situației personale

1. Asigurarea fondului de urgență – înainte de a investi în metale prețioase, este esențial să existe un fond de rezervă echivalent cu 3–6 luni de cheltuieli, plasat în conturi bancare lichide.

2. Gestionarea datoriilor – este prudent să plătești mai întâi datoriile cu dobânzi ridicate; randamentul aurului nu compensează costurile ridicate ale creditelor.

3. Diversificarea portofoliului – aurul și metalele prețioase trebuie să reprezinte doar o parte (de exemplu 5–15 %) din totalul economiilor, alături de depozite bancare, titluri de stat (FIDELIS, Tezaur), fonduri de acțiuni și obligațiuni, pensii private etc.

4.2 Cum să investești în metale prețioase

• Pentru un investitor conservator cu venit mediu (5.355 lei/lună în 2025 care dorește să‑și protejeze economiile, aurul fizic poate reprezenta 5–10 % din portofoliu. Se pot alege lingouri de 5–10 g pentru flexibilitate și lichiditate. Restul portofoliului poate fi plasat în depozite bancare cu dobândă fixă, titluri de stat FIDELIS/Tezaur (care oferă în 2025 dobânzi de ~7 % pe an) și fonduri cu risc moderat.

• Pentru un investitor echilibrat, alocarea în metale prețioase poate fi 10–15 % din portofoliu, diversificată între aur fizic (lingouri și monede) și ETF‑uri pe aur. Poate adăuga argint sau un ETF pe argint pentru diversificare, dar cu o pondere redusă, dată fiind volatilitatea.

• Investitorii agresivi sau experimentați pot investi în acțiuni ale companiilor miniere, aur fizic sau ETF‑uri pe metale prețioase; însă ponderea totală recomandată este de (între 15–20 %) pentru a limita riscul.

4.4 Sfaturi practice

1. Alege comercianți reputați – cumpără aur de la bănci, de la Goldbars.ro sau de la magazine de bijuterii certificate. Verifică certificatele de autenticitate.

2. Verifică puritatea – aurul de investiție trebuie să aibă o puritate de minimum 99,5 %, iar monedele de aur cel puțin 90 %.

3. Compară prețurile de cumpărare/vânzare;  pot exista oferte promoționale.

4. Depozitare securizată – păstrează aurul într‑un seif bancar sau într‑un seif personal; nu lăsa cantități mari acasă.

5. Monitorizează piața și inflația – aurul are o legătură inversă cu rata dobânzii; când BNR reduce dobânda, prețul aurului poate crește. Citește rapoartele BNR, evoluția inflației și recomandările analiștilor.

6. Planifică fiscal – vânzarea de aur sau de instrumente financiare poate genera obligații fiscale; informează‑te și declară corect câștigurile.

5. Concluzii

• Aurul rămâne un instrument de protecție împotriva inflației și a incertitudinilor geopolitice. Randamentul istoric (~8 % pe an ) și performanța pozitivă din perioade de criză arată rolul său de diversificare.

• Contextul economic din România – inflația se menține deasupra țintei BNR, salariile cresc moderat, iar dobânzile bancare sunt încă ridicate (7–8 %)În aceste condiții, economiile în depozite pe termen scurt pot părea mai atractive, dar nu oferă protecție pe termen lung împotriva inflației și devalorizării monedei.

• Investirea în metale prețioase nu trebuie să înlocuiască economisirea tradițională, ci să o completeze. Pentru românii cu venituri medii, o alocare de 5–10 % în aur fizic sau fonduri bazate pe aur poate crește stabilitatea portofoliului. Cei cu apetit de risc mai ridicat pot diversifica și în argint, platină sau acțiuni ale companiilor miniere, dar într-o pondere mică.

• Educația financiară și prudența sunt esențiale. Înainte de a cumpăra metale prețioase, asigură-te că ai un fond de urgență, plătește-ți datoriile care au dobânzi mari și consultă un specialist financiar pentru a-ți adapta strategia la situația ta personală.

În concluzie, românul care dorește să economisească în metale prețioase trebuie să evalueze atent contextul economic, să diversifice investițiile și să aloce aceste active preponderent pentru protecția pe termen lung.

O astfel de abordare echilibrată poate contribui la păstrarea puterii de cumpărare și la reducerea riscului pe termen lung.