Comportamentul de economisire și investiție al românilor

Vom răspunde la aceste întrebări bazându-ne pe surse și studii recente, date oficiale – și vom trasa un portret al comportamentului de economisire și investiție al românilor, atât al celor cu capital mare cât și al micilor investitori. Vom vedea cum stă România în context european (suntem codași la alfabetizare financiară și participare bursieră dar și ce schimbări pozitive se întâmplă (tot mai mulți români investesc la bursă, numărul conturilor de tranzacționare crescând de patru ori față de acum 5 ani.

De asemenea, vom discuta preferințele – de la imobiliare și depozite, la acțiuni, fonduri mutuale, crypto sau lingouri de aur, evidențiind și motivele psihologice din spatele acestor alegeri. În final, vom oferi perspective pe termen mediu (5-20 de ani): va deveni românul un investitor mai sofisticat sau va rămâne prudent și tradiționalist? Și cum pot atât investitorii mici cât și cei mari să își îmbunătățească strategiile.

Românii și economisirea: precauție și aversiune la risc

Conform unui studiu realizat de ASE și Raiffeisen Bank în 2024, românii preferă net depozitele bancare ca formă de economisire raiffeisen.ro.

Chiar dacă dobânzile la depozite au fost adesea real negative (sub inflație), există o tradiție puternică a economisirii în conturi la termen. La sfârșitul lui 2023, românii aveau peste ~50 miliarde euro echivalent în depozite în bănci locale – un nivel care, raportat la PIB, e modest față de țările vestice, dar arată totuși dorința de a pune bani deoparte. Preferința pentru depozite e mai pronunțată la persoanele de peste 65 de ani și cu venituri stabile. Un factor cultural este aversiunea la risc. Experții confirmă că, istoric, investitorul român este relativ mai prudent decât omologul său din piețe dezvoltate.

BNR sublinia încă din 2015 că mentalitatea dominantă vede investițiile financiare ca separate de economia reală – o moștenire a trecutului în care investițiile erau privite cu suspiciune (Caritas, FNI sunt amintiri care încă dor și influențează mentalul colectiv). În 2025, lucrurile s-au mai nuanțat, dar datele confirmă: nivelul redus de alfabetizare financiară (cel mai mic din UE corelează cu o participare scăzută la piața de capital și o preferință pentru instrumente percepute ca sigure.

Potrivit studiului ASE-Raiffeisen, România are încă cea mai redusă proporție a populației care investește la bursă din UE. Jumătate din români declară că nu înțeleg bine conceptul de acțiuni sau fonduri de investiții. În schimb, mulți înțeleg ideea de a economisi pentru “zile negre” – de aici succesul depozitelor și al pensiilor private (Pilon III). De altfel, numărul românilor care aderă la fonduri de pensii facultative a tot crescut, ajungând la peste 740.000 persoane înscrise la mijlocul lui 2024, iar activele acestor fonduri au trecut de 950 milioane euro. Asta arată că românii caută totuși modalități de economisire/investire pe termen lung, dar preferă unele administrate de alții (fonduri, pensii) decât DIY (do it yourself) pe bursă.

Profilul general al investitorului român pe piața de capital – conform aceluiași studiu – este: bărbat, cu studii superioare, nivel ridicat de educație financiară și venit peste medie. Tinerii sub 30 de ani sunt minoritari printre investitori, deși în creștere, iar cei peste 50 de ani preferă în continuare siguranța (pensii, depozite).

Venitul influențează semnificativ toleranța la risc: cei cu venituri mari sunt mai dispuși să cumpere acțiuni și crypto, pe când cei cu venituri mici se limitează la depozite și instrumente garantate În general, românii au aversiune la risc mai ridicată comparativ cu vest-europenii sau americanii. Asta se vede și în structura portofoliilor.

În ce investesc românii? Distribuția portofoliilor

Un sondaj făcut de Investimental (ediția 2024) care a vizat investitorii individuali activi arată topul instrumentelor deținute de aceștia investimental.ro:

Acțiuni la Bursă: ~70% dintre investitorii retail au acțiuni listate în portofoliu Este instrumentul preferat, ceea ce era de așteptat având în vedere că eșantionul sunt investitori deja prezenți la Bursă. Totuși, procentul ridicat sugerează o concentrare semnificativă – cei care investesc, investesc masiv în acțiuni locale sau internaționale.
Titluri de stat / obligațiuni guvernamentale: ~44% dețin astfel de instrumente. Probabil mulți au subscris la emisiunile Fidelis sau Tezaur (titlurile de stat pentru populație) care au devenit populare mai ales în 2022-2023 când dobânzile au urcat la 7-8% pe an (net 7% după impozit 0). Statul a atras miliarde de lei prin aceste programe, confirmând apetența românilor pentru instrumente sigure, garantate de stat, la un randament rezonabil. 16,4 mld lei au fost atrași numai în 2024 de statul român prin Fidelis, “angajamentul nostru față de piața locală” cum spunea președintele BVB cursdeguvernare.ro.
Criptomonede: Surprinzător, ~41% dintre respondenți declară că dețin criptomonede investimental.ro. Aceasta e o creștere de +8 puncte procentuale față de 2023. Arată că, deși cu reputație riscantă, crypto a pătruns puternic mai ales în rândul tinerilor investitori. România a fost printre primele țări din UE ca grad de deținere crypto (un sondaj din 2021 plasa ~12% din români având expunere crypto, față de ~8% media UE). Asta indică un segment al populației dispus să își asume riscuri mari contra șansa unor câștiguri mari – probabil o reacție la experiența istorică de inflatie și neîncredere în instituții financiare tradiționale. Totuși, în contextul prăbușirii unor platforme (FTX etc.) și reglementării pieței, rămâne de văzut cum evoluează acest procent. Cert e că statul român a remarcat fenomenul și vrea să-l securizeze: legislația nouă va cere autorizarea platformelor ca Binance & co, protejând mai bine investitori ilinkedin.com.
Fonduri mutuale: ~29% au investiții în fonduri deschise de investiții investimental.ro. Aici includem atât fondurile de acțiuni, cât și de obligațiuni sau mixte. Piața fondurilor mutuale din RO a stagnat în ultimii ani, parțial din cauza concurenței depozitelor (când dobânzile bancare au crescut, mulți au retras din fonduri de obligațiuni). Totuși, aproape o treime dintre investitorii chestionați au încredere să lase administrarea pe seama profesioniștilor, ceea ce e încurajator. E de menționat că România are sub 300.000 investitori în fonduri mutuale – destul de puțin la o populație de 19 milioane, deci e loc de creștere.
Valută (cash sau cont): ~28% dețin valută ca investiție. Tradițional, românii au iubit euro și dolarul. Încă se mai țin economii în euro “la saltea” sau în cont curent, ca hedge față de leu. În anii de inflație și devalorizare a leului (1990s, început 2000s), reflexul a rămas puternic. Azi, cu leul relativ stabil în regim controlat și cu conturi garantate, interesul e mai mic, dar totuși o parte semnificativă preferă să economisească în euro.
ETF-uri: ~28% au ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă )investimental.ro, adesea pe piețele externe. Asta e o noutate față de acum 5 ani când erau cvasi-inexistente în portofoliile românilor. Creșterea se datorează platformelor noi de trading (Revolut, eToro, Trading212) care au popularizat investițiile internaționale low-cost, inclusiv ETF-urile mari gen S&P500, Nasdaq. Deci investitorul român începe să gândească global și diversificat.
Obligațiuni corporative: ~25% menționează deținere de obligațiuni corporative. Pe BVB au avut loc emisiuni de obligațiuni corporative destul de multe (bănci, companii imobiliare, etc.), iar platforma de crowdfunding pentru IMM-uri (BVB AeRO) a adus investitori în contact cu astfel de instrumente. Totuși, piața e micuță și lichiditatea scăzută.
Mărfuri (commodities): ~22% – aici intră investițiile directe în aur, argint, petrol etc. Cel mai probabil e vorba mai mult de aur (fizic sau “papir”, gen XAU RON la BVB, ETF-uri de aur). De exemplu, BNR vinde monede numismatice de aur (30.000 lei bucata) și se epuizează repede la lansare. Casele de schimb și distribuitorii (Goldbars, Tavex, BT etc.) raportează vânzări crescute de lingouri. Economica.net scria în 2025 că 90% dintre românii care investesc în aur cumpără lingouri de minimum 20g, iar interesul pentru aur “a explodat” odată cu depășirea pragului de 3.000$/uncia.
Totodată, analiștii recomandă 5-10% alocare în aur pentru diversificare și protecție, ceea ce unii investitori au și adoptat Și argintul fizic are fanii săi, deși e cu TVA și logistic mai greu de stocat.
Imobiliare cu deținere directă: ~20% dintre investitori dețin și investiții imobiliare (apartamente, terenuri) separate de propria locuință investimental.ro. Nu e surpriză, dat fiind apetența românilor pentru case noi. Totuși, e interesant că 1 din 5 investitori bursieri are și proprietăți de închiriat – ceea ce arată că investitorii mai avuți diversifică între bursă și imobiliare. Prețul imobiliarelor a crescut, deci cei care au putut au cumpărat a doua, a treia casă ca investiție.
Imobiliare fără deținere (ex: acțiuni la companii imobiliare, fonduri imobiliare): ~10% investimental.ro. Această cifră e posibil să crească odată cu apariția REIT-urilor locale (discutate la articolul precedent). Deja unele companii ca One United, Impact, etc. sunt listate, deci investitorii puteau investi indirect în real estate. Dar lipsa unui cadru REIT formal a ținut numărul jos. Următorii 5 ani pot aduce o creștere aici.

În general, portofoliul investitorului român mediu devine tot mai diversificat. Din 2023 spre 2024 s-au remarcat creșteri semnificative la două clase: crypto și imobiliare cu deținere. Creșterea interesului pentru imobiliare e confirmată și de date macro: numărul de tranzacții imobiliare rezidențiale a crescut an de an (până la frânarea din 2022-2023 pe fond de dobânzi mari). Investitorii români (inclusiv persoane fizice) au cumpărat masiv apartamente noi și vechi, unii pe credit pentru a le închiria. Mulți văd apartamentele drept“cărămida de bază” drept investiție de încredere.

Comportament de tranzacționare și perspective O schimbare notată în ultimii ani este orientarea tot mai pronunțată spre investiții pe termen mediu și lung. 86% dintre investitorii intervievați de Investimental spun că investesc pe orizont mediu-lung.

Doar 14% se consideră traderi pe termen scurt (față de 9% în 2023, deci o ușoară creștere totuși). Asta sugerează o maturizare: tot mai mulți văd bursa ca un loc de plasare a economiilor pentru viitor, nu ca un cazino de speculă rapidă. Frecvența tranzacțiilor e în creștere – 73% tranzacționează cel puțin o dată pe lună arătând implicare activă. Dar motivațiile dominante pentru investiții sunt independența financiară, siguranța pe termen lung, venit pasiv și protecția contra inflației. Notabil, “protejarea de inflație” a devenit un motiv mult mai popular în 2024 (creștere de 17 pp față de 2023, semn că românii reacționează la contextul inflaționist post-pandemie prin investiții.

Românii investesc vs. restul UE: România stă, cum am menționat, modest la capitolul investiții financiare raportat la populație. Un indicator relevant: numărul total de investitori la BVB a ajuns la un record de ~215.000 la septembrie 2024 cursdeguvernare.ro, față de doar 54.000 la finalul 2019. Această creștere de 4 ori e spectaculoasă, dar chiar și 215k reprezintă abia ~1.1% din populația adultă. În Polonia, de pildă, câteva procente bune investesc direct, iar prin fonduri mutuale sau pensii private, expunerea e mult mai largă. În România, cel mai răspândit instrument investițional rămâne Pilonul II de pensii (obligatoriu), la care contribuie ~8 milioane de salariați prin lege, deci involuntar sunt investitori (activele Pilon II sunt ~100 mld lei investite în acțiuni, obligațiuni etc.). Însă investiții voluntare (Pilon III, fonduri mutuale, bursă direct) sunt încă de nișă – probabil cumulat 500k-600k persoane distincte.

Un alt indicator, gradul de alfabetizare financiară: doar 1 din 5 români are cunoștințe financiare de bază, conform unor studii ale Băncii Mondiale, cel mai mic din UE raiffeisen.ro. Asta explică de ce atâția au căzut în scheme tip Caritas sau FNI acum 20-30 ani. Și astăzi, fenomenul schemelor Ponzi există sub alte forme (ASF a avertizat deseori în ultimul an despre pseudo-platforme de investiții forex/crypto care promit câștiguri nerealiste). Totuși, pe măsură ce generațiile tinere – mai educate financiar – devin active, situația se îmbunătățește.

Psihologia investitorului român: Bazându-ne pe observații și studii calitative, putem identifica câteva trăsături:

Conservator vs. Speculator: Majoritatea sunt conservatori, urmărind protejarea capitalului și siguranța, chiar cu prețul unor randamente mai mici.Dar există și o nișă notabilă de investitori speculativi (vezi mania crypto sau cei ce investesc în acțiuni tip meme). Practic, unii vor să nu piardă nimic, alții să se îmbogățească rapid. Între aceste extreme, se află tot mai mulți echilibrați care înțeleg ideea de portofoliu diversificat.
Orizont scurt vs. lung: Tradițional, românii aveau orizont scurt – poate moștenire a inflației anilor ’90 când nu puteai planifica pe termen lung. Dar acum 86% investesc mediu și lung investimental.ro, deci s-a produs un shift. Interesant, investiția pe bursă e văzută de 49% și ca formă de economisire, nu doar investiție ceea ce sugerează că oamenii percep cumpăratul de acțiuni ca alternativă la pus bani deoparte (spre ex, cumpăr acțiuni la o companie de top ca să-mi păstrez puterea de cumpărare contra inflației).
Încrederea: Un element definitoriu e lipsa de încredere în instituții financiare. Țepele tranziției (Caritas – unde oameni și-au vândut case pentru câștig 8x , FNI – “dormi liniștit…”, falimente bancare timpurii) au creat o generație de sceptici. Mulți preferă controlul direct (imobiliare, aur fizic). Încet, încrederea crește odată cu reglementări mai bune și succese locale (investitorii BVB au beneficiat de randamente bune 2019-2021). Dar rămân reticențe: de exemplu, <10% ar investi pe termen scurt speculativ investimental.ro, semn că majoritatea nu cred în “tunuri”, ci caută chestii mai așezate.
Educația face diferența: Cei cu studii superioare și cunoștințe financiare sunt supra-reprezentați printre investitori raiffeisen.ro Asta implică un grad de inegalitate: investițiile (și deci șansa de acumulare a averii) sunt concentrate la o categorie care are educație și venit. Cei fără educație financiară rămân predominant clienți de depozite bancare sau, și mai rău, pot pica victime ale unor oferte false (gen SAFI în anii 90, sau investiții imobiliare piramidale). Rezultatul e că investițiile nu sunt democratizate pe cât ar putea. Autoritățile (ASF, BVB, etc.) au inițiat programe de educație financiară, dar impactul la nivelul masei e mic încă.

Viitorul investitorului român: următorii 5-20 de ani

Tendințele actuale indică un efort de a se alinia cu comportamentul investitorilor din piețele dezvoltate, dar și particularități locale care vor persista.

Pe termen de ~5 ani, ne putem aștepta la:

Creșterea numărului de investitori: BVB se așteaptă la menținerea trendului, vizând câteva sute de mii de investitori activi. Inițiativa “Banii tăi expo” și listările noi (ex: Hidroelectrica în 2023 a atras zeci de mii de investitori noi) ajută. Radu Hanga (președinte BVB) spunea că e esențial să creștem “numărul oamenilor din public” la bursă cursdeguvernare.ro. Un target intern ar fi să ajungem la 500k investitori retail în următorul deceniu, ceea ce ar fi ~2.5% din populație – tot mic, dar dublu vs. azi.
Dezvoltarea pieței de capital: Cu REIT-urile introduse chambers.com, noi instrumente apar, deci investitorii vor avea mai multe opțiuni (de exemplu, un român conservator ar putea prefera să cumpere acțiuni la un REIT imobiliar decât un apartament direct, dacă vede că primește dividende 5-6% net fără bătaie de cap). De asemenea, digitalizarea (tranzacționare online ușurată, poate chiar democratizarea accesului la piețe externe via brokeri locali) va spori implicarea.
Educația financiară prin forța lucrurilor: Cei din generația Millennials și Gen Z care devin majoritari la decizie sunt mai obișnuiți cu investițiile, prin acces la internet. Conceptul de investiții la bursă, imposibil de accesat pentru părinții lor, le-a devenit la îndemână pe smartphone. E de așteptat ca tot mai mulți tineri să aloce măcar o parte din venit pentru investiții (deja 47% dintre investitorii la bursă alocă peste 15% din venitul lunar în investițiiinvestimental.ro).
Comportament tot mai rațional și pe termen lung: Pe măsură ce piața se maturizează, episoadele de manie speculativă ar putea fi mai atenuate. De exemplu, creșterea interesului pentru aur ca hedge anti-inflație e un semn de maturizare (gândire de protecție )investimental.ro. Probabil ponderea investițiilor “serioase” (acțiuni blue-chip, fonduri, obligațiuni) va crește relativ la ponderea crypto/speculative. Reglementarea crypto în România va filtra jucătorii: cei care rămân vor fi pe platforme licențiate, mai sigure, și investitorii vor fi mai bine informați (nu neapărat toți, dar procentual mai mulți vor înțelege riscurile).
Apetit mai mare pentru diversificare internațională: Deja se vede prin ETF-uri și acțiuni străine. În 5-10 ani, investitorul mediu român va avea nu doar acțiuni la BVB, ci și la companii globale prin ETF, va deține eventual și instrumente alternative (de ex. equity crowdfunding, dacă prinde contur legal). Va fi mai aproape de conceptul “portofoliul global al lui John” (faimosul John’s global portfolio cu un mix de active global). Ne referim aici la strategia faimoasă a lui John C. Bogle, fondatorul Vanguard, care promovează portofoliul global simplu și eficient la nivel internațional — adesea denumit „John’s global portfolio”. Acesta include trei fonduri de investiții care oferă expunere diversificată în întreaga lume.
Rolul aurului și al imobiliarelor: E de așteptat să rămână populare. Dovadă, companiile ca Goldbars și Tavex raportează vânzări record de aur fizic către populație, iar analiștii locali prezic creșteri de preț (uneori ultra-optimiste: unii prevăd $4.000/oz într-un an economica.net). Chiar dacă e marketing, arată sentimentul. Aurul se va consolida ca hedge mainstream: nu doar “bunica și galbenii de aur”, ci și investitorul modern va avea câteva monede sau un ETF pe aur.Oamenii vor mereu un sentiment de siguranță – și nimic nu bate strălucirea mahnetcă a aurului pentru a-l oferi, psihologic. Imobiliarele vor depinde de ciclul dobânzilor și demografie, dar oricum, în cultura românilor rămân puternice. E posibil însă ca odată cu apariția REIT-urilor, unii să înceapă să vândă din apartamente și să pună banii într-un REIT – o tranziție de mentalitate, de la “vreau să dețin ” la “vreau venit din chirii fără stres”.
Investiții verzi și sustenabile: Pe măsură ce global se pune accent pe ESG, (Environmental, Social, Governance – adică Mediu, Social și Guvernanță), investitorul român va fi expus la aceste idei. De exemplu, generația tânără ar putea prefera să investească în acțiuni la companii curate sau în fonduri verzi. Deja la nivel european sunt fonduri sustenabile, sperăm și la noi.
Gradual, scade cash-ul și depozitul în preferințe: Poate cel mai lent proces. Pe măsură ce oamenii își dau seama că depozitul “nu mai bate” inflația (mai ales generația care a trăit inflația 2022-23), vor fi forțați să caute alternative. Deja se vede cu titlurile de stat – în loc de depozite 3%, s-au dus spre titluri 7% la un moment dat. Iar cei care au testat bursa la Hidroelectrica (unde au văzut creștere + dividende) poate vor prinde gustul și nu se mai întorc complet la inactivitate.

Tipuri de investitori români (profil psihologic): Putem face o segmentare generică:

Investitorul tradiționalist (Conservatorul): De regulă peste 50 ani, vrea protecție capital. Are depozite, titluri de stat, poate niște fonduri de obligațiuni. Evită acțiunile – poate a cumpărat niște cupoane la privatizare în anii ‘90 și nu a fost impresionat. E mulțumit cu randamente mici dar sigure. Adesea are și aur (fie moștenit sau cumpărat la ocazii) și imobiliare (casa de la țară, eventual un apartament dat în chirie). Pondere destul de mare la noi încă.
Investitorul imobiliar : Persoană, frecvent de 35-55 ani, cu capital strâns din business sau salariu mare, care preferă investiția în real estate. Poate are 2-3 apartamente date în chirie, considerând chiria ca fiind pensia sa suplimentară. Nu se complică cu bursa că “e ca la jocuri de noroc”. Poate cumpără niște aur fizic de diversificare. Acum, cu dobânzile marila bănci, e în expectativă, dar altfel, reacționează la credite ieftine cumpărând imobiliare. Va fi interesant de văzut dacă REIT-urile îl vor atrage – posibil dacă vede lichiditate și scapă de interacțiunea cu chiriașii.
Investitorul modern, cu portofoliu diversificat (Echilibratul): De obicei 25-45 ani, cu studii superioare. Are cont la broker, investește lunar disciplinat în acțiuni/ETF-uri, are ceva la Pilon III, niște titluri de stat, poate puțin crypto “for fun” și oleacă de aur ca hedge. Citește bloguri financiare, urmărește analiști. Scopul lui e independența financiară la pensie, deci orizont >15 ani. Acest tip de investitor e idealul spre care tind programele de educație financiară – și devine tot mai frecvent (cel puțin printre clienții platformelor de trading online).
Speculatorul entuziast (Jucătorul): Probabil sub 30 de ani majoritatea, atras de câștig rapid. A fost all-in pe crypto în 2021, apoi poate s-a reorientat spre stock-picking pe acțiuni riscante (ex. a cumpărat acțiuni Meme sau firme de tehnologie neprofitabile sperând la un x5). Folosește eventual leverage, derivativate, urmărește forumuri Reddit sau grupuri de Telegram. Unii câștigă, dar mulți pierd și ies dezamăgiți, confirmându-le altora biasul că “bursa e cazino”. E minoritar numeric, dar foarte vizibil online. Pe termen lung, unii din acești jucători ori se educă și devin investitori echilibrați, ori renunță la investiții complet dacă au eșecuri repetate.
Investitorul prudent informat (Scepticul calculat): Acesta e un profil interesant – are cunoștințe, are bani, dar rămâne foarte precaut. Poate lucrează în domeniu financiar deci știe riscurile. Își pune bani doar în chestii foarte safe: fonduri cu risc scăzut, acțiuni la companii mega solide (gen doar S&P500 mari), eventual aur. Diversifică mult, nu pariază niciodată sume mari într-o direcție. Randamentul lui nu va bate piața, dar nici nu va suferi tare la corecții. E genul care avea acțiuni la Petrom, Fondul Proprietatea, BRD – chestii de dividende – și a stat pe ele 10 ani fără griji.
”Ne-investitorul” (Spectatorul): Să nu uităm că majoritatea covârșitoare a românilor nu investesc deloc (în afară de depozit bancar, dacă considerăm și asta o investiție). Motive: venituri insuficiente (salarii mici – deși se poate începe și cu sume mici, mentalitatea e că “trebuie să ai bani mulți ca să investești”), neîncredere (“toate-s țepe”), necunoaștere (nu știu cum să înceapă). Pentru aceștia, soluția ar fi educația și produse simple. Din fericire, tinerii includ tot mai mult ideea de investiții – de exemplu, pe TikTok și Insta au apărut influenceri financiari, cu mesaje mixte calitativ, dar măcar stârnesc curiozitatea.

Comportamentul de cumpărare/investire pe segmente de produse:

Acțiuni românești: Investitorii de la BVB tind să prefere companiile de stat mari (siguranță, dividende) – ex: Hidroelectrica (mii de investitori noi la listare), Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica. Apoi instituțiile financiare (Banca Transilvania e extrem de populară printre români, aproape un brand patriotic). Apoi vin companii de creștere antreprenoriale listate mai noi (MedLife, de ex.). Interesul vine fie din patriotism economic (“investesc în ce cunosc, companii românești”), fie din acces facil (unii au cumpărat la privatizări OTP-uri etc.). Comportamentul e buy-and-hold în general – mulți iau pentru dividende. De exemplu, Fondul Proprietatea a avut zeci de mii de acționari persoane fizice care doar așteptau distribuțiile periodice de numerar.
Acțiuni străine: Aici se observă apetitul pentru nume mari de tech (Apple, Tesla, Amazon – branduri cunoscute). E mai mult investiție aspiratională – vor să dețină o bucățică din giganți. Unii fac și trading scurt pe ele, dar majoritatea le țin ca să “parieze” pe creșterea tehnologiei. ETF-urile tip S&P500 iarăși sunt atractive – oferă diversificare ușoară globală.
Crypto: Românii investesc preponderent în Bitcoin (cel mai cunoscut) și Ethereum, și apoi restul monedelor populare. Unii au intrat târziu și au pierdut la prăbușirea din 2022, deci sunt sceptici acum. Alții, care au câștigat la bull-run, sunt ”evangheliști”. E un sentiment polarizat. Dar per ansamblu, a fost perceput ca un mod de “face bani repede”, de unde și interesul mare când se aprecia rapid. Reglementarea în 2024-2025 (MiCA) va proteja mai mult investitorii, dar poate și reduce și ”sclipiciul” (nu se vor mai putea face anumite scheme, KYC-ul va alunga o parte).
Aur: Aici comportamentul e interesant. Cei care cumpără aur de investiții (lingouri, monede) sunt fie investitori sofisticați (diversifică conștient), fie persoane cu încredere scăzută în sistemul bancar (preferă ceva tangibil), fie colecționari/patrioți (cumpară monede numismatice BNR, ex ediții centenare). Datele arată preferința pentru lingouri mai mari (20g+), sugerând că nu e vorba de studenți care pun 300 lei într-o monedă de 20 de grame, ci de oameni cu ceva economii serioase economica.net. Aceștia își protejează averea, nu urmăresc randament, se gândesc la păstrarea puterii de cumpărare pe termen lung cu o alocare medie de 5-10% a portofoliului în aur.
Imobiliare: Comportamentul de cumpărare la români a fost puternic orientat spre proprietate: ~95% rată de proprietari ocupanți, printre cele mai mari din lume. Ca investiție, asta înseamnă că mulți au cumpărat a doua locuință pentru chirie, considerând chiria un venit pasiv sigur. O particularitate: investitorii mici se grupează și cumpără câte un apartament nou la dezvoltator (ex: fiecare prieten din grup își ia câte unul într-un bloc nou, unii pentru locuit, alții pentru închiriat). De asemenea, diaspora investește mult în imobiliare acasă. Însă acum, cu dobânzi ridicate și prețuri mari, piața s-a temperat. Va fi de văzut dacă tinerii la început vor mai vedea casa proprie ca investiție sau vor prefera flexibilitatea (dacă se mută mult cu job-ul).
Fonduri mutuale: Aici comportamentul a fost cam stagnat – cine e convins de fonduri, investește lunar (SICAV-urile romanesti au planuri de acumulare, unii le folosesc). Dar mulți s-au speriat în 2020 la căderea pieței și au retras fix la minim. Lipsa de educație a dus la reacții pro-ciclice (cumpără sus, vând jos). Asociația Administratorilor de Fonduri tot încearcă educarea pentru investiții constante, sperăm cu efect în timp.

Concluzii: Investitorul român tipic de azi este mult mai bine informat și mai conectat decât acum 10 ani. Folosește smartphone-ul pentru a tranzacționa, compară oferte (de exemplu știe că aurul la BNR are un preț oficial pe gram deci nu plătește suprapreț enorm în altă parte), discută pe forumuri. Totodată, există o masă mare care încă stă deoparte – provocarea e să îi atragi fără să îi sperii. Și aici e nevoie de recâștigarea încrederii: mai multă protecție pentru consumator (ASF veghează la abuzuri), mai multă transparență (de exemplu fondurile de pensii și-au comunicat tot mai clar performanțele, fondurile mutuale la fel).

De remarcat, că perioada 2022-2023 a pus investitorii români la un test: inflație ~15%, scăderi bursiere (BET a căzut la un moment dat ~20%), crypto - tot un dezastru. Cei care au rezistat și eventual au cumparat la scăderi arată un grad de maturitate. Cei care au intrat cu toții la Hidroelectrica – e un semn de încredere sporită în bursă. Încet, încet, investițiile devin mai mainstream: chiar și mass-media generaliste (ProTV, Digi24) au segmente dedicate de educație financiară și investiții.

Astfel, e de așteptat ca următorii 5-20 ani să aducă:

Cel puțin 5-10% din populație implicată direct în investiții (target foarte realist odată cu digitalizarea).
Diversificare sporită a portofoliilor medii (mai puțin “all in” pe imobiliare, mai mult mix, inclusiv aur de investiții).
Comportament mai disciplinat (să vedem investitori care investesc constant indiferent de cicluri).
Un accent pe planificare pe termen lung – de ex., creșterea contribuțiilor voluntare la pensii private (acum foarte puțini contribuie peste minim, deși pot).
Scăderea treptată a depozitelor bancare – deci cei ce vor randament vor trebui să iasă din zona de confort, ceea ce se va întâmpla forțat.

În linii mari, investitorii români de mâine vor semăna tot mai mult cu cei din țările vestice: atenți la inflație, cu portofolii diversificate global, conștienți de risc și randament, și totodată posibil mai conectați la trenduri noi (tehnologie, investiții verzi).

Sigur, va rămâne mereu și nota locală: dragostea de proprietate, teama de necunoscut, entuziasmul pentru câștig ușor la unii. Dar, comportamentul investițional ține mult de experiența fiecărei generații.

Generația actuală de 30-40 a prins tranziția și crizele, deci e prudentă. Generația următoare, dacă va crește într-un mediu financiar mai stabil, ar putea fi mai dispusă să-și asume riscuri constructive.

Indiferent în ce categorie de investitor te regăsești – fie că îți protejezi economiile în depozite și aur, fie că ești activ la bursă sau te tentează imobiliarele – cheia succesului este informarea și planificarea. România oferă tot mai multe oportunități investiționale, de la acțiuni și fonduri la lingouri de aur și titluri de stat, dar și capcane pentru cei neatenți.

Ia-ți timp să-ți evaluezi obiectivele pe 5, 10, 20 de ani și să-ți cunoști toleranța la risc.

Diversifică-ți economiile: un portofoliu echilibrat poate include și acțiuni, și obligațiuni, și aur de investiții ca hedge. Dacă ești la început, începe incet (poate un lingou sau o moneda de aur) și crește pe măsură ce capeți experiență. Dacă ești deja investitor, continuă să înveți – piețele se schimbă, la fel și oportunitățile.

În fond, comportamentul financiar sănătos se construiește în timp.