10 motive pentru care românii nu investesc în aur și argint
În România, ideea de a investi în aur sau argint încă stârnește zâmbete sceptice. Nu pentru că oamenii nu știu ce este aurul. Aurul e în verighete, în moștenirile bunicilor, în poveștile cu țărani care și-au îngropat bijuteriile în pământ de frica vremurilor grele. Știm că există, știm că valorează ceva. Și totuși, când vine vorba să-l cumpărăm ca investiție, aproape instinctiv spunem „nu e pentru mine”. Poate pentru că am crescut învățați să ne bazăm pe salarii sigure, pe stat, pe ideea că dacă facem ce trebuie, viitorul va avea grijă de noi. Dar lumea s-a schimbat. Și la fel și ideea de siguranță financiară.
13.04.2025
10 motive pentru care românii nu investesc în aur și argint
Cât de mult a crescut aurul în ultimii 20 de ani

Dacă te uiți la cifre, nu la frici, povestea aurului devine limpede.
În urmă cu un an, un gram de aur costa în jur de 330–350 lei. Astăzi, în 2025, a trecut pragul de 450 lei. Aproape 30–40% creștere într-un singur an, fără campanii publicitare, fără promisiuni deșarte.

Privind în urmă cu 5 ani, gramul de aur era sub 200 lei în 2019. Astăzi, de peste două ori mai scump.

Acum 10 ani, în 2014, prețul era între 130 și 150 lei. Astăzi e triplat.

În 2005, acum 20 de ani, plăteai 40–50 lei pentru un gram. Astăzi, plătești de aproape 10 ori mai mult.

Argintul a urmat aceeași traiectorie: de la mai puțin de 1 leu/gram în 2005, la peste 4,5 lei/gram în prezent.

Timpul nu iartă ezitările. Dar le răsplătește pe cele mai mici investiții.

De ce românii ezită să investească?

Există o listă lungă de motive, dar toate pleacă din același loc: frica. Frica de necunoscut, frica de a pierde, frica de a greși. Și toate sunt absolut omenești.

„Nu am bani.”

Când spui că nu ai bani, de cele mai multe ori spui, de fapt, că banii tăi se duc pe altceva. Telefonul de ultimă generație, două city break-uri spontane, încă o pereche de sneakers la modă.
Nu lipsa banilor este problema. Ci faptul că economisirea și investițiile nu aduc recompensă instantanee.
Iar mintea noastră adoră satisfacția rapidă.

Un lingou de 2,5 grame costă în jur de 1.300 lei. Exact cât un weekend în club, două ieșiri în oraș sau o rochie de designer.
Nu e o chestiune de avere. E o chestiune de alegeri.

„Mi-e frică să nu pierd tot.”
Frica de a pierde e imprimată în ADN-ul nostru. Strămoșii noștri au învățat că pierderile însemnau pericole reale: foamete, frig, moarte.
Astăzi, pierderea banilor activează exact aceleași zone din creier.
Doar că aurul nu funcționează după regulile piețelor volatile. Aurul nu promite salturi spectaculoase, dar nici prăbușiri dramatice.
Aurul stă. Tace. Rezistă.

În 2008, când lumea se prăbușea în criza financiară, aurul a crescut cu 25%. Nu a devenit un miracol, dar a fost o ancoră. Exact ce ar trebui să fie și pentru economiile personale.

„Nu știu cum să încep.”

Toți începătorii simt că sunt pierduți într-un domeniu nou. Și tocmai de aceea, mintea noastră exagerează pericolele: „Nu mă pricep, deci voi greși grav.”
În realitate, să începi în aur este mai simplu decât să-ți cumperi o asigurare RCA.
Cumperi un lingou certificat, păstrezi factura și certificatul, îl depozitezi în siguranță. Atât. Nu trebuie să urmărești burse, nu trebuie să citești rapoarte economice zilnice.

E suficient să ai răbdare. Și să știi că ai pus o cărămidă la siguranța ta viitoare.

„Investițiile sunt doar pentru bogați.”
Această idee e poate cea mai păguboasă dintre toate.
Când crezi că doar bogații investesc, practic te autoexcluzi de la șansa de a deveni și tu mai sigur financiar.

În realitate, bogații sunt bogați tocmai pentru că au înțeles devreme cum funcționează banii și investițiile. Nu au început cu averi. Au început cu decizii mici, făcute consecvent.

Cine pune azi deoparte 150 de lei lunar poate avea, peste ani, exact baza care face diferența între „mă descurc” și „am siguranță”.

„Statul trebuie să aibă grijă de pensia mea.”
O credință care vine din trecut, dintr-o vreme în care statul părea omnipotent și oamenii își legau speranțele de el.
Dar statul român de astăzi se luptă cu un sistem de pensii dezechilibrat: prea puțini angajați, prea mulți pensionari, fonduri insuficiente.

Speranța că statul va suplini lipsa investițiilor personale este o iluzie periculoasă.
Aurul nu cere promisiuni electorale. El doar își păstrează valoarea, indiferent cine câștigă alegerile.

„E prea complicat.”

Când te gândești la investiții, creierul îți trimite imagini cu grafice colorate, burse agitate, știri de specialitate.
Totul pare brusc complicat, greu de pătruns, destinat celor care au diplome în economie.
Dar investiția în aur nu are nicio legătură cu complexitatea piețelor financiare. Nu ai nevoie să știi când să vinzi, când să cumperi, când să reinvestești. Nu ai nevoie de brokeri sau softuri complicate.

Cumperi aur. Îl păstrezi. Atât. Este poate cea mai simplă formă de investiție disponibilă pentru publicul larg.
Și simplitatea aceasta e exact motivul pentru care mulți nu o cred reală. Ni s-a spus toată viața că „dacă e prea simplu, e suspect.” Uneori însă, adevărul chiar e simplu.

„Am auzit povești urâte.”

Poveștile circulă mai repede decât faptele.
Un vecin care a pierdut bani cumpărând aur de la cineva „de pe net”, o mătușă păcălită cu bijuterii false, o știre senzaționalistă despre escrocherii cu metale prețioase.

Și așa apare mitul: investiția în aur e riscantă.

Dar realitatea este alta: aurul cumpărat de la surse certificate, precum Goldbars.ro, rămâne aur autentic, garantat de rafinării internaționale.
Problema nu este aurul. Problema sunt deciziile neinspirate.
Investiția sigură în aur nu începe cu „am găsit o ofertă incredibilă pe internet.”
Ci cu: „Am ales un dealer certificat, am cerut factura și certificatul de autenticitate.”

„Acum nu e momentul.”

Acest refren se repetă indiferent de perioada economică.
Când prețul e sus, oamenii spun „prea scump, mai aștept.”
Când prețul scade, spun „sigur mai scade, mai aștept.”

Și așa, anii trec. Iar oportunitățile se duc cu ei.

Adevărul este că investiția în aur nu se face pentru „momentul perfect.” Se face pentru timp. Aurul cumpărat azi își va arăta valoarea în 5, 10 sau 20 de ani, nu în următoarele 5 luni.

Cine a așteptat „momentul perfect” în 2005, când gramul costa 40 de lei, încă mai așteaptă.
Cine a cumpărat atunci, astăzi zâmbește liniștit.

„Prefer cash-ul.”
Cash-ul are o magie a lui. Îl vezi, îl simți, îl ai la îndemână.
Și exact această senzație de control îl face atât de atractiv.

Dar cash-ul e un activ care pierde valoare, încet și sigur.
Inflația este ca rugina: nu vezi cum acționează, dar după ani îți distruge economiile.

Dacă ai fi păstrat 10.000 de lei în numerar acum 20 de ani, astăzi ai putea cumpăra cu ei mai puțin de jumătate din ce puteai atunci.
Dacă i-ai fi investit în aur, valoarea lor ar fi crescut de aproape 10 ori.

„Nu cunosc pe nimeni care să investească.”
Aceasta nu este o barieră reală. Este o scuză emoțională.
Pentru că, în adâncul nostru, vrem să ne simțim validați de ceilalți. Vrem să știm că nu suntem singurii care fac un anumit pas.

Dar toți investitorii pe care îi admirăm astăzi au început singuri. Când nu era la modă, când alții râdeau, când părea o nebunie.
Să investești nu înseamnă să urmezi turma. Înseamnă să faci ceea ce este corect pentru viitorul tău, chiar dacă cei din jur nu înțeleg de ce.
 
Comportamentul românilor în investiții: frici, tendințe și realitate 
Investițiile în România au evoluat mult în ultimii 20 de ani, dar mentalitatea generală rămâne profund conservatoare. 
Conform unui studiu realizat de Erste Group și BCR în 2024: 
  • Doar 9% dintre români investesc constant (acțiuni, obligațiuni, aur, alte active).
  • 53% spun că nu investesc deloc, de frică să nu piardă bani.
  • 38% afirmă că nu au „suficienți bani” pentru a investi.

Principalele frici:
 
  • Teama de pierdere (peste 60%)
  • Teama de a fi păcăliți (55%)
  • Teama de lipsă de control asupra banilor (47%)

Această cultură a fricii este întreținută de lipsa educației financiare și de amintirile colective ale crizelor din anii '90: falimente bancare, inflație galopantă, lipsă de stabilitate economică.

Ce preferă românii să facă în loc să investească?
 
  • Să țină banii în conturi de economii (deși dobânzile sunt sub rata inflației)
  • Să cumpere imobiliare (apartamente, terenuri)
  • Să păstreze cash la „saltea” (practică încă răspândită în mediul rural)

Aurul și argintul au început să recâștige teren abia în ultimii ani, în special după pandemie și izbucnirea conflictelor geopolitice.
 
 Profilul investitorului român în aur:
 
  • Vârstă medie: 35–55 ani
  • Nivel de educație: mediu-superior
  • Investiție medie anuală: între 5.000 și 10.000 lei
  • Preferă lingouri mici (5g, 10g, 20g) și monede de aur
  • Cumpără în special de la dealeri autorizați (ex: Goldbars.ro)
  • Motiv principal: protejarea economiilor împotriva inflației și instabilității politice

 Tendințe recente:
 
  • Creșterea interesului pentru aurul de investiție pur (99.99% finețe)
  • Interes major pentru argint, în special printre tinerii investitori
  • Cumpărarea de produse mici și lichide, care pot fi vândute rapid în caz de nevoie

Românii încă privesc investițiile cu teamă. Dar pe măsură ce inflația își face efectele, iar exemplele de succes încep să apară inclusiv în cercurile apropiate, această frică se transformă încet-încet în curiozitate.
 
Aurul și argintul devin soluții reale, concrete și accesibile pentru oricine dorește să își protejeze viitorul financiar, pas cu pas.
 
Dacă vrei să faci primul pas în siguranță, alege aur de investiție certificat de la Goldbars.ro.
Începe-ți portofoliul astăzi cu o investiție care a trecut testul timpului.

Întrebări frecvente:
 
1. Cum a evoluat prețul aurului în ultimul an în România?
În 2024–2025, prețul gramului de aur a crescut de la aproximativ 330–350 lei la peste 450 lei, o creștere de aproape 30–40% într-un singur an. 
2. Cât a crescut prețul aurului în ultimii 5 ani?
În 2019, gramul de aur costa sub 200 lei. În 2025, a depășit 450 lei, ceea ce înseamnă că investiția s-a mai mult decât dublat în 5 ani. 
3. Care a fost evoluția aurului în ultimii 10 ani?
În 2014, gramul de aur era între 130 și 150 lei. Astăzi a trecut de 450 lei. Practic, prețul s-a triplat. 
4. Cum a evoluat aurul in ultimii 20 de ani?
În 2005, gramul costa 40–50 lei. Astăzi este de aproape 10 ori mai valoros. 
5. Ce s-a întâmplat cu argintul în ultimii 20 de ani?
Argintul a crescut de la mai puțin de 1 leu/gram în 2005 la peste 4,5 lei/gram în 2025. Deși mai volatil decât aurul, și-a păstrat creșterea în timp.  
6. Este investiția în aur mai sigură decât investiția în acțiuni?
Aurul este perceput ca un activ de refugiu, mai stabil în perioadele de criză. Acțiunile pot oferi randamente mai mari pe termen lung, dar sunt mult mai volatile. 
7. Care sunt costurile suplimentare atunci când cumperi aur?
La goldabars.ro nu sunt costuri suplimentare: Livrarea este gratuită.
8. Aurul de investiție este taxat în România?
Conform legislației actuale, aurul de investiții (aur de puritate minim 99,5%) este scutit de TVA în România. Alte taxe pot apărea la revânzare, în funcție de context. 
9. De ce este recomandat să încep cu lingouri mici sau monede?
Lingourile mici și monedele sunt mai lichide — adică mai ușor de vândut sau schimbat când ai nevoie urgentă de bani. 
10. Care este diferența dintre aurul de bijuterie și aurul de investiție?
Aurul de bijuterie are o puritate mai mică (14K, 18K) și include costuri de manoperă. Aurul de investiție are puritate 99,9% și este conceput pentru păstrarea valorii.  

Disclaimer


Informațiile prezentate în acest material au caracter informativ și nu constituie recomandări de investiții sau consultanță financiară. Investițiile în metale prețioase, la fel ca orice alte tipuri de investiții, presupun riscuri. Înainte de a lua decizii financiare, te încurajăm să consulți un specialist autorizat goldbars sau să analizezi propriile obiective și situații financiare.