Aurul, singurul câștigător al taxelor lui Donald Trump

Impactul taxelor lui Donald Trump asupra aurului și piețelor financiare globale

Taxele au fost impuse cu un scop declarat clar: protejarea industriilor americane și refacerea balanței comerciale a Statelor Unite.

Printre cele mai importante măsuri s-au numărat o taxă de 10% aplicată pe o gamă largă de produse de consum importate, un tarif de 25% asupra importurilor de oțel și aluminiu, fără excepții sau scutiri, și intenția de a extinde aceste tarife către alte sectoare strategice, precum autoturismele, semiconductoarele și produsele farmaceutice.

Mai mult, pentru unele produse din China, s-au aplicat tarife adiționale de 34%, în timp ce bunurile provenite din Uniunea Europeană au fost taxate suplimentar cu 20%, iar produsele japoneze au suportat un tarif de 24%.

Această ofensivă tarifară a fost justificată de administrația Trump ca fiind un act de “protecție economică legitimă”, dar efectele sale s-au propagat rapid și brutal în economia globală. În mod tradițional, astfel de măsuri protecționiste sunt menite să favorizeze producția internă, însă în practică ele generează efecte secundare puternice, destabilizând fluxurile comerciale internaționale, crescând costurile și erodând încrederea investitorilor.

Piețele bursiere globale au resimțit imediat impactul. Indicii majori din Statele Unite s-au prăbușit, cu S&P 500 înregistrând o scădere săptămâna trecută de 9%, iar Nasdaq a pierdut 11% din valoare. Indicele Dow Jones a suferit un recul de 7,8%, marcând cea mai slabă performanță săptămânală de la prăbușirea economică din timpul pandemiei COVID-19. În paralel, indicele de volatilitate VIX s-a dublat în doar câteva zile, reflectând temerile crescânde ale investitorilor cu privire la un posibil colaps economic global.

În acest peisaj sumbru, aurul a demonstrat, încă o dată, că își merită renumele de refugiu sigur. Deși a suferit o corecție modestă, de 2,5% față de maximele istorice atinse anterior, aurul a reușit să depășească clar performanțele tuturor celorlalte clase de active.

SURSE GRAFICE : https://www.kitco.com/price/precious-metals

Aurul în 2, 3 și 4 aprilie 2025

Captură de ecran 2025-04-06 085217.png 140.14 KB

Aurul în ultimele 30 de zile

Captură de ecran 2025-04-06 085317.png 41.78 KB

Prețul aurului spot s-a stabilizat vineri, 4 aprilie 2025, în jurul valorii de 3.023 de dolari pe uncie, mult peste suporturile tehnice importante și cu mult înaintea piețelor de acțiuni sau metalelor industriale.

Cum influențează aceste taxe pietele și care este mecanismul?

Impactul tarifelor asupra metalelor prețioase și piețelor financiare poate fi înțeles doar prin analiza lanțului cauzal. Tarifele comerciale impun costuri suplimentare asupra importurilor, ceea ce duce la creșterea generală a prețurilor de consum. În mod inevitabil, această inflație așteptată determină investitorii să caute protecție împotriva deprecierii monedei și a scăderii puterii de cumpărare. Aurul, prin natura sa, a fost de secole un activ ideal pentru protecția împotriva inflației.

În paralel, incertitudinea economică generată de posibilele represalii comerciale ale Europei, Chinei sau Japoniei, adaugă un strat suplimentar de risc, determinând investitorii să-și retragă capitalul din acțiuni și să-l mute către active considerate mai sigure. În acest proces de “flight to safety”, aurul este unul dintre principalii beneficiari.

În plus, presiunea asupra dolarului american – generată de dezechilibrele comerciale și de scăderea fluxurilor investiționale – favorizează creșterea prețului aurului, deoarece un dolar mai slab face ca metalul prețios să fie mai accesibil pentru investitorii internaționali.

Cum ne afectează pe noi, investitorii europeni, ce decide Donald Trump la el acasă?

Impunerea tarifelor comerciale de către Statele Unite nu a lovit doar China sau alte economii asiatice. Uniunea Europeană a fost vizată direct, cu o taxă suplimentară de 20% aplicată majorității bunurilor exportate către SUA.

Această decizie a avut implicații majore asupra relațiilor comerciale transatlantice, destabilizând sectoare cheie ale economiei europene.

Exporturile europenilor către Statele Unite sunt dominate de trei categorii principale: produse farmaceutice, vehicule rutiere și echipamente industriale generale.

Produsele farmaceutice, care reprezintă aproximativ 22,5% din exporturile totale ale UE către SUA, sunt un sector de vârf, susținut de companii de renume mondial din Germania, Elveția și Franța. Vehiculele rutiere, cu o pondere de 9,6%, sunt esențiale pentru economii ca Germania și Italia, în timp ce echipamentele industriale, reprezentând 6,4%, subliniază avansul tehnologic european.

Prin aplicarea unui tarif de 20%, aceste produse au devenit brusc mai scumpe pentru consumatorii și companiile americane. Acest lucru a redus competitivitatea bunurilor europene pe piața americană, în timp ce producătorii americani au devenit relativ mai atractivi. În mod firesc, volumul exporturilor europene s-a diminuat, iar multe companii au raportat scăderi ale comenzilor și creșteri ale costurilor logistice.

Această schimbare a lovit în special țările dependente de export, precum Germania, Italia și Franța, dar impactul s-a extins și asupra economiilor mai mici, inclusiv România. România, deși nu este un exportator direct major către SUA, face parte integrantă din lanțurile de aprovizionare europene.

Astfel, atunci când marii producători auto germani sau francezi reduc comenzile de subansamble, componente sau echipamente, firmele românești integrate în aceste lanțuri suferă efecte indirecte.

Mai mult, scăderea cererii pentru produse industriale și bunuri de consum reduce ritmul de creștere economică în Europa. Având în vedere dependența puternică a economiei românești de exporturile către UE (în special Germania, Franța și Italia), o încetinire economică europeană se traduce rapid prin scăderea cererii externe pentru producția românească, limitând astfel perspectivele de creștere ale PIB-ului național.

În termeni simpli, deși România nu este direct țintită de tarifele americane, efectele acestor măsuri se resimt și la nivel local prin lanțurile economice regionale și prin volatilitatea crescută de pe piețele financiare europene.

Conform datelor disponibile, în anul 2024, Statele Unite au importat din România produse din aluminiu în valoare de aproximativ 13,67 milioane de dolari americani.

Cum au reacționat celelalte metale prețioase: Argint, Platină și Paladiu

Dacă aurul a reușit să reziste relativ bine în fața șocului economic generat de tarife, nu același lucru se poate spune despre celelalte metale prețioase.

Argintul, de exemplu, a înregistrat o scădere abruptă de aproape 14%, coborând sub pragul psihologic de 30 de dolari pe uncie. Deși argintul are și un rol monetar, mai bine de jumătate din cererea sa globală provine din aplicații industriale, precum electronica sau industria energiei solare.

Odată cu încetinirea comerțului global și amenințarea unei recesiuni, cererea industrială pentru argint s-a diminuat, trăgând prețurile în jos.

Captură de ecran 2025-04-06 085359.png 137.9 KB

Platina și paladiul au suferit și ele scăderi semnificative, între 7% și 8%, fiind profund afectate de problemele din industria auto. Aceste metale sunt componente esențiale în convertoarele catalitice ale vehiculelor, iar scăderea vânzărilor de mașini, combinată cu posibile restricții suplimentare asupra comerțului auto, a redus cererea într-un mod brutal.

Captură de ecran 2025-04-06 085428.png 136.96 KB

Un alt factor cheie a fost reducerea activității industriale globale, alimentată de perturbările lanțurilor de aprovizionare și de incertitudinea economică generalizată. Atât platina cât și paladiul sunt, prin urmare, mult mai vulnerabile în comparație cu aurul, care își păstrează valoarea în principal datorită funcției sale de rezervă monetară și de protecție împotriva inflației.

Captură de ecran 2025-04-06 085500.png 138.21 KB

De ce Aurul a rezistat cel mai bine?

Succesul aurului într-un astfel de context nu este întâmplător. În vremuri de incertitudine extremă, aurul își activează toate mecanismele tradiționale de protecție a capitalului: scade volatilitatea relativă față de alte active, crește cererea din partea investitorilor instituționali și a băncilor centrale și își conservă puterea de cumpărare în fața devalorizării monedelor fiat.

În plus, băncile centrale din întreaga lume au continuat să acumuleze aur în rezervele lor, accelerând o tendință de dedolarizare parțială începută cu câțiva ani înainte. În actualul mediu economic, în care tarifele și conflictele comerciale adâncesc fisurile din sistemul comercial global, aurul devine nu doar un refugiu de moment, ci o componentă strategică a politicii monetare globale.

Concluzie: Aurul confirmă că este refugiul suprem în vremuri de criză.

Întrebări frecvente

De ce au fost impuse tarife de către Donald Trump?

Donald Trump a dorit să protejeze industriile interne americane, să reducă deficitul comercial și să forțeze partenerii internaționali să accepte condiții comerciale mai favorabile pentru SUA.

Care sunt principalele tarife impuse?

10% pentru o gamă largă de produse importate, 25% pentru oțel și aluminiu, 20% pentru produsele europene, 24% pentru cele japoneze și 34% pentru cele din China.

Cum afectează aceste tarife economia europeană?

Reduc competitivitatea produselor europene pe piața americană, scad volumul exporturilor și pot genera represalii comerciale din partea UE.

Ce impact au aceste tarife asupra României?

România, integrată în lanțurile de aprovizionare europene, resimte indirect scăderea comenzilor și încetinirea creșterii economice europene.

De ce aurul a rezistat mai bine decât acțiunile?

Aurul este perceput ca un refugiu sigur în vremuri de criză, protejând împotriva inflației și a incertitudinii.

Cum afectează tarifele prețul aurului?

Prin creșterea incertitudinii economice și prin slăbirea dolarului, tarifele stimulează cererea pentru aur.

Ce s-a întâmplat cu argintul, platina și paladiul?

Aceste metale au scăzut semnificativ, deoarece sunt mai expuse cererii industriale, afectată de încetinirea economică.

Ce se întâmplă cu piețele de acțiuni în acest context?

Piețele de acțiuni suferă scăderi din cauza temerilor privind profitabilitatea companiilor, inflația și riscul unei recesiuni.

Va continua aurul să crească?

Mulți analiști cred că aurul are potențial de apreciere pe termen lung, în funcție de inflație și de incertitudinile geopolitice.

Care sunt riscurile principale pe termen scurt pentru investitori?

Volatilitatea crescută, inflația persistentă și posibilitatea unei recesiuni globale sunt principalele riscuri actuale.