Sentimentul pieței în contextul Bull și Bear Market.

Dacă ar fi să comparăm piața financiară cu starea de spirit a unui grup mare de oameni, atunci „bull market” și „bear market” ar fi echivalentul entuziasmului sau pesimismului colectiv. Într-un bull market, investitorii sunt optimiști, crezând că prețurile vor continua să crească. Este o perioadă în care economia dă semne de expansiune, companiile raportează profituri solide, iar încrederea generală alimentează cumpărările masive de active. De cealaltă parte, un bear market este caracterizat de pesimism și teamă, investitorii anticipând scăderi continue ale prețurilor. Acesta apare, de obicei, în timpul recesiunilor sau al perioadelor de incertitudine economică.

Cum influențează aceste stări sentimentul pieței? Într-un bull market, investitorii tind să ignore știrile negative, iar volatilitatea este de obicei scăzută. Indicele VIX, cunoscut și ca „indicele fricii”, tinde să rămână la valori mici, reflectând încrederea generală. În schimb, în timpul unui bear market, VIX crește, indicând o volatilitate mai mare și o teamă amplificată. Este momentul în care investitorii caută siguranță, adesea migrând către aur sau alte active refugiu.

În 2008, în timpul crizei financiare globale, piața a intrat într-un bear market, iar sentimentul pieței a fost dominat de panică. Prețurile acțiunilor s-au prăbușit, iar VIX a urcat la niveluri record. Investitorii s-au orientat către aur, perceput ca o ancoră într-o mare agitată. În schimb, după 2020, piețele au intrat într-un bull market susținut de măsuri de stimulare economică și optimism post-pandemic, iar aurul a fost temporar mai puțin atractiv.

Pe scurt, sentimentul pieței este o busolă emoțională care indică direcția tendinței generale. Indiferent dacă piața „își ridică coarnele” sau „își arată ghearele,” înțelegerea sentimentului poate face diferența între profit și pierdere. 

Termenii „bull market” și „bear market” au o origine care reflectă chiar comportamentul animalelor pe care le reprezintă. Se știe că un „bull” (taurul) atacă cu coarnele ridicându-le în sus, ceea ce simbolizează creșterea prețurilor pe piață – o perioadă de optimism, expansiune și câștiguri. De cealaltă parte, un „bear” (ursul) lovește cu labele în jos, simbolizând scăderea prețurilor și pesimismul general dintr-un „bear market.”

Aceste metafore sunt folosite de secole pentru a descrie stările piețelor financiare. Unele surse leagă termenii de practici din secolul al XVIII-lea, când vânzătorii speculativi de piei de urs („bearskin jobbers”) anticipau scăderea prețurilor pentru profit. Taurul, fiind o imagine puternică de prosperitate, a devenit natural antiteza ursului.

Astăzi, aceste simboluri nu doar descriu piețele, ci și emoțiile investitorilor, ajutându-ne să înțelegem mai ușor dinamica financiară. Când vezi un taur sau un urs, știi în ce direcție merge piața! 

Sigur, dacă îi vezi la propriu, prioritățile se schimbă:)

Acum, să trecem la lucruri mai serioase.

Un „bull market” este o perioadă semnificativă de timp în care prețurile acțiunilor și ale altor active financiare cresc constant, reflectând un val de optimism și încredere din partea investitorilor. De regulă, se consideră că un „bull market” este în plină desfășurare atunci când prețurile de pe piața de capital cresc cu cel puțin 20% pe parcursul a două luni. Mai simplu spus, „bull market” semnifică nu doar câștiguri financiare pentru investitori, ci și o atmosferă generală de încredere în economie și în viitorul acesteia.

Caracteristicile unui „bull market”
Pentru a identifica și a înțelege un „bull market”, este esențial să recunoaștem următoarele caracteristici:

- Optimism și încredere: Investitorii sunt convinși de faptul că prețurile vor continua să crească, reflectând un sentiment pozitiv generalizat.
- Creștere economică: În perioadele de „bull market”, economiile naționale tind să fie în expansiune, având rate ale șomajului scăzute și dobânzi la împrumuturi relativ mici, facilitând astfel investițiile.
- Valoarea activelor crește: se observă o creștere semnificativă a valorii acțiunilor și altor tipuri de active, ceea ce duce la un volum crescut al tranzacțiilor pe piață.
- Lichiditate crescută: Este mai simplu pentru investitori să acceseze capital pentru a realiza noi investiții. Băncile și alte instituții financiare sunt dispuse să acorde credite la costuri favorabile.
- Dividende mai mari: Companiile care înregistrează succes pe burse sunt tentate să ofere dividende mai mari acționarilor lor pentru a îi stimula și a atrage și mai multe investiții.
- Dificultăți în a recunoaște începutul: Începutul unui astfel de ciclu de piață este de multe ori greu de sesizat în timp real, fiind conștientizat abia după ce s-au acumulat suficient de multe dovezi de creștere.
- Riscuri crescute: Uneori, optimismul excesiv îi poate face pe investitori să ia decizii riscante, așa-numita ”mentalitate de turmă” putând influența negativ performanțele viitoare.

În vreme ce „bull market-urile” oferă multe oportunități de câștig, ele pot aduce după sine și anumite riscuri. Una dintre marile provocări este că investitorii, stimulați de profiturile obținute, pot deveni excesiv de încrezători și pot să își asume riscuri suplimentare fără a analiza atent toate opțiunile disponibile.
De exemplu, în 2021, mulți investitori s-au avântat să cumpere acțiuni populare fără analize detaliate, doar bazându-se pe trendul de moment. Totodată, politica monetară adoptată de autorități poate influența în mod direct dinamica piețelor, iar creditele ușor accesibile pot duce la apariția bulelor financiare.

Un exemplu în acest sens a fost pandemia COVID-19, când pachetele de sprijin guvernamentale au dus la o creștere accentuată a pieței bursiere. Cu toate acestea, entuziasmul rapid a fost ulterior urmat de scăderi abrupte pe fondul incertitudinii economice globale.

Ani semnificativi de „bull market” includ:
- 2009 – 2020: Aceasta a fost perioada de după marea criză economică din 2008 când piețele bursiere au cunoscut o creștere constantă și robustă. Indicele S&P 500 a înregistrat o urcare de 375%.
- 2003 – 2007: Un interval caracterizat de revenirea economică solidă înainte de a se lovi de obstacolele crizei financiare din 2008.
- Anii '20: Cunoscuti și ca „Zgomotoșii ani ’20”, aceștia au fost marcați de creșteri rapide și semnificative, dar au fost urmați de Marea Criză Economică.

„Bull market-urile” sunt perioade caracterizate de optimism accentuat și creșteri spectaculoase ale prețurilor activelor, dar aceste creșteri pot fi uneori bazate pe credite ușor de obținut și un optimism fără granițe. Prin urmare, ele pot duce la corecții majore pe viitor, în special dacă nu sunt susținute de fundamente economice solide.

Spre deosebire de „bull market”, „bear market-ul” reprezintă o situație în care prețurile acțiunilor și ale altor active scad considerabil, iar investitorii manifestă un sentiment de pesimism și teamă. Un „bear market” este definit ca o perioadă când prețurile pieței scad cu cel puțin 20% pe parcursul unei perioade similare bull marketului, adica, de 2 luni consecutive.. De multe ori, acesta este văzut ca un semnal de incertitudine economică și potențiale pierderi financiare pentru participanții la piață.

Recunoașterea unui „bear market” implică observarea următoarelor caracteristici clare:
- Pesimism și frică: În astfel de perioade, investitorii sunt adesea îngrijorați de perspectivele economice și de posibilele pierderi.
- Scădere economică: Economiile se pot confrunta cu greutăți, cu indicii de șomaj în creștere și dobânzi mai mari care îngreunează accesul la finanțări.
- Valoarea activelor scade: Acțiunile și alte bunuri își pierd din valoare, iar volumul tranzacțiilor este mai redus din cauza lipsei de încredere.
- Lipsa de lichiditate: Devine mai dificil să atragi capital pentru investiții, iar accesul la credit este mai limitat.
- Reducerea dividendelor: În astfel de condiții, companiile sunt nevoite să reducă sau chiar să elimine dividendelor pentru a-și conserva capitalul necesar supraviețuirii.
- Dificultăți în a anticipa sfârșitul: Este greu de prezis cât va dura sau când se va încheia un „bear market”, ceea ce adaugă la incertitudinea generală.

Provocările și riscurile unui „bear market”

Un „bear market” aduce cu sine o serie de mari provocări. În circumstanțe de scădere a pieței, panica se poate răspândi rapid printre investitori, determinându-i să vândă active în pierdere pentru a-și reduce riscurile. Această tendință de "vânzare în panică" poate agrava declinul pieței. În mod special, companiile care erau deja vulnerabile economic pot fi grav afectate și chiar pot să falimenteze. 

Unul dintre cele mai bune exemple de „bear market” este criza financiară din 2008. Aceasta a dus la o scădere semnificativă și îndelungată a piețelor financiare din întreaga lume, declanșând o perioadă de stagnare economică globală și având efecte devastatoare asupra multor industrii și economii naționale.

„Bear market-urile” pot fi perioade provocatoare, pline de incertitudini, dar oferă și ocazii unice pentru investitori care sunt suficient de curajoși și agili să identifice oportunități de cumpărare la prețuri reduse.

Prudența și analiza atentă a pieței sunt esențiale pentru a asigura siguranța și succesul pe termen lung.

Disclaimer
Acest articol are scop informativ și nu constituie consultanță financiară. Orice decizie de investiție trebuie să fie luată pe baza unei analize detaliate și, dacă este cazul, cu ajutorul unui consultant financiar autorizat goldbars.ro.